Acasa | Relatii | De ce cuplurile nefericite rămân împreună?

De ce cuplurile nefericite rămân împreună?

 SHARE  

Adaugat in 26 iunie 2017

 De ce cuplurile nefericite rămân împreună?

Cuplu. Foto: pixabay.com

Pentru majoritatea oamenilor căsnicia este o experiență care aduce implinire. Cu toate acestea, știm cu toții cupluri care sunt profund nemulțumite, dar rămân împreună oricum.

Desigur, există multe motive pentru care acești oameni nefericiți nu încheie relația si psihologii încearcă să înțeleagă de ce unele cupluri nefericite se despart, in timp ce altele traiesc la fel multi ani, scrie psychologytoday.com.

Conform teoriei interdependenței, dezvoltată de psihologii sociali Harold Kelley și John Thibaut, fiecare partener evaluează satisfacția personală a relației raportandu-se la costuri și beneficii. Atâta timp cât beneficiile percepute depășesc costurile percepute, sunteți mulțumit de relație.

De exemplu, soțul / soția poate face o mulțime de solicitări în ceea ce privește timpul și resursele tale, dar, de asemenea, oferă mult în ceea ce privește satisfacerea nevoilor tale. Sau poate că partenerul tău oferă puțin, dar cere și mai puțin. Teoria interdependenței prezice că veți fi mulțumiți în ambele cazuri. Doar atunci când costurile percepute depășesc beneficiile percepute atitudinea față de relație se schimba.

Satisfacția in relatie duce apoi la angajament, conform teoriei interdependenței. Mai precis, partenerii se simt angajați în relația lor în următoarele condiții:

  • Ei au investit deja foarte mult în relatie, căsătoria trebuie să aibă o anumită valoare.
  • Ei nu văd alternative viabile care să fie mai bune decât relația actuală.
  • La momentul actual se simt mulțumiți in relatie

Satisfacția in relație depinde de percepția beneficiului net, dar cercetătorii au început să sublinieze rolul standardelor personale. În cultura occidentală ne dorim ca soții noștri să fie partenerii de suflet, conform nevoilor noastre. Vrem ca partenerul să fie atât iubitul nostru, cât și cel mai bun prieten al nostru. În alte culturi, unde căsătoriile pot fi aranjate de părinți, ele sunt văzute în primul rând ca relații economice.

Cuplurile în relații disfuncționale ar putea sta in relatii doar pentru că standardele lor pentru căsătorie sunt scăzute. De exemplu, dacă ați crescut într-o familie în care abuzul și neglijența erau normele, ați putea presupune că așa sunt toate căsătoriile. Dacă suferiți de o stima de sine scazuta, s-ar putea chiar sa credeti ca meritati abuzul la care sunteti supus de partener.

Există și alte cazuri în care cuplurile sunt nemulțumite de relația lor și totuși rămân în aceasta. Explicarea acestei situații este o problemă pentru teoria interdependenței în forma sa actuală. Dar într-un articol recent, psihologul Levi Baker și colegii lui oferă o perspectiva care ne poate ajuta să înțelegem motivația de a rămâne într-o căsnicie nefericită.

Mai exact, Baker și colegii noștri remarcă faptul că chiar și cele mai bune căsnicii au o perioada dramatica. Modificările carierei, boala unui membru al familiei și chiar nașterea unui copil pot reduce semnificativ satisfacția ambilor parteneri. Și totuși, ei rămân angajați în relație, hotărâți să facă față furtunii.

Potrivit acestor cercetători, angajamentul nu se bazează pe un nivel actual de satisfacție față de relație, așa cum spune teoria interdependenței. Dimpotrivă, depinde de satisfacția așteptată în viitor. Cu alte cuvinte, partenerii rămân angajați în căsătorie, deoarece cred că calitatea relației se va îmbunătăți în timp.

De exemplu, nașterea primului copil. Deși este un moment de bucurie pentru ambii părinți, această experiență pozitivă poate avea efecte negative, cum ar fi reducerea intimității și creșterea cererii de timp și de resurse. Dar cuplurile își păstrează angajamentul unii față de alții, nu pentru că își satisfac nevoile acum, ci pentru că ei cred că relația va fi mai satisfăcătoare mai târziu.

Satisfacția așteptată în viitor a fost un predictor mai puternic dacă o relație ar dura mai mult. Cu alte cuvinte, rămânem cu partenerii noștri pentru că avem speranță pentru un viitor mai bun.

Din această perspectivă, nivelul actual de satisfacție nu indică angajamentul. Mai degrabă, aceasta indică dacă există probleme in relație care trebuie rezolvate. Acest sentiment de nemulțumire îți spune să muncesti mai mult în căsnicia ta, nu sa găsești o cale de scapare. Doar simplul fapt ca faci ceva pentru a îmbunătăți relația, cum ar fi să dedici mai mult timp soțului / soției sau să faci terapie de cuplu, poate crește speranța pentru o căsnicie mai fericită în viitor, consolidând astfel angajamentul de a rezolva lucrurile.

Daca luam în considerare așteptările și nu doar nivelul actual de satisfacție, putem să înțelegem de ce unii oameni rămân în căsătorii nefericite, în timp ce alții se elibereaza. Datele pe care Baker și colegii sau le-au colectat par să sugereze următoarele tendințe:

Oamenii tind să renunte la căsătorii nefericite atunci când:
(a) se așteaptă ca relația să nu se îmbunătățească,
(b) se așteaptă ca ei să găsească o alternativă mai bună. ("Nu se va schimba niciodată și în mare există o mulțime de pești").

Oamenii tind să rămână în căsnicii nefericite când:
(a) se așteaptă ca relația să se îmbunătățească,
(b) se așteaptă ca ei să nu găsească o alternativă mai bună.

Pentru unii oameni alegerea de a trăi singuri este mai bună decât iadul căsătoriei prin care trec. Pentru alții, o viață solitară ar fi o soartă mai gravă decât moartea - și poate chiar mai rău decât o căsătorie fără dragoste.

În ciuda idealului social al căsătoriei ca o uniune sufletelor pereche, este si un aranjament economic pentru creșterea unei familii. Astfel, unele cupluri nefericite rămân împreună de dragul copiilor. Ei fac un armistițiu neplăcut, cum ar fi dormitoare separate sau conturi bancare separate, deoarece consideră că perspectiva divorțului și împărțirea copiilor între două case este un scenariu mai rău.

Atitudinile religioase despre divorț pot, de asemenea, să joace un rol. Dacă îmi parasesc căsnicia nefericită, comunitatea mea bisericească mă poate alunga și voi pierde singurul sprijin social pe care îl am. Sau o să ma simt atat de vinovat de faptul că nu am esuat, incat nu o să mai pot trăi cu mine însumi. Din nou, în acest caz, decizia de a rămâne sau de a pleca nu se bazează pe condițiile actuale, ci pe ceea ce se așteaptă in viitor.

După ce este clar că nu vor fi fericiti in căsnicie, oamenii își evaluează perspectivele pentru viitor. Dacă ei cred că au șanse să găsească ceva mai bun, sunt capabili să plece și să înceapă din nou. Poate că de aceea cuplurile tinere căsătorite sunt mult mai susceptibile de a divorța: Ei știu că încă mai au ceva de oferit pe ''piata casatoriilor''.

Dar când oamenii nu isi pot imagina o alternativă mai bună decât aranjamentul nefericit, pot să rămână și să încerce să scoata ceva bun dintr-o situație proastă. Aceste cupluri găsesc modalități de a diminua conflictul în căsnicia lor, ajungând mai degrabă colegi de apartament decât suflete pereche. Ei pot obține puțină fericire in relația lor, dar nici nu se așteaptă la mai mult. Și unii, poate mulți, găsesc încă suficientă fericire din prietenii sau alte activități din viața lor.



Autor: A.T.
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

15313 citiri

23 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Smart Story

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Copiii din centrele de plasament, care au trecut de cele mai multe ori prin traume multiple, au nevoie in primul rand de atentie, intelegere si afectiune. Cadourile duse de Craciun sau de Paste ajuta, dar nu sunt nici pe departe suficiente. Iarina Taban, fondator si Director Executiv Ajungem Mari , ne-a povestit ce putem face pentru a-i ajuta pe acesti copii pe termen mai lung si ce satisfactii au voluntarii implicati in proiect.

Articolul tau

Atingătorii

Atingătorii

Nu mai ştiu câţi ani aveam, probabil până-n zece, când m-am dus pentru prima oară cu mama la ştrandul oraşului. Am foarte, foarte puţine amintiri din copilărie, dar din acea zi îmi amintesc cu mare claritate cum bătea soarele peste acea curte nu foarte mare de pe malul Dunării, cât de aglomerat era bazinul în care am intrat, puţin timidă, pentru că nu ştiam să înot, şi cum mi-a băgat mâna în slip acel bărbat în toată firea care s-a oferit să mă înveţe, deşi nimeni nu i-o ceruse.

Articolul tau

O experienta de viata

O experienta de viata

M-am nascut in comunism. Acum mai bine de 45 de ani, intr-o familie perfect adaptata la „double thinking“.

Relatii

De ce sunt infidele femeile?

De ce sunt infidele femeile?

Din 1990 rata femeilor căsătorite care au raportat că au fost infidele a crescut cu 40%, în timp ce rata bărbaților a rămas aceeași, notează psihanalista Esther Perel, autoarea cartii State of Affairs: Rethinking Infidelity, scrie cnn.com .

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

„Într-o zi, la postul de radio la care am o emisiune a sunat Jake”, spune pe pshycholytoday.com Laurie J. Watson, specialist în probleme sexuale și lector la Universitatea Duke. „Bărbatul mi-a spus că în ultimul trimestru de sarcină al soției nu au avut relații sexuale. Apoi, după nașterea fetiței lor, s-a întâmplat de doar trei ori – pe fugă și de mântuială”. O altă ascultătoare s-a plâns în cadrul aceleași emisiuni că, după nașterea primului lor copil, soțul ei și-a pierdut interesul pentru sex. „Preferă să muncească peste program și jocul cu copiii a înlocuit joaca în pat. Ce pot face?”.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.