Smart Woman

- Citeste aici articolul care a generat acest comentariu-reactie

La faza cu cafeaua am spus cam tepos ca nu servesc cafele si nu spal alte cesti in afara de a mea. Dupa care nu mi-am vazut prea multe zile acolo, dar oricum era un serviciu din gama "tre' sa incepi si tu de undeva". Sau "mediu tanar si dinamic" = "ne permitem doar studenti si nici aia nu rezista prea mult timp".

Oricum stateam pe capul parintilor, rau e de aia care chiar depind de banii castigati din serviciul cu cafele / "papusa".

Macar mersul cu plata facturilor socrilor era chiar distractiv. Ma uitam ce a mai aparut prin oras, imi cumparam langose. Dar nu vedeam cine stie ce perspective de viitor din asta. Altii, mai avansati, aveau cinstea de a tine seminariile la care nu mai ajungea seful.

In fine, cand - repede - am gasit altceva, ala si-a manifestat satisfactia vizavi de ceilalti angajati, ca a scapat de asa o nesimtita ca mine. Si a dat-o ca exemplu pozitiv pe o colega "draguta", pe care daca o chema sambata seara acasa sa lamureasca ceva la proiect, sambata seara venea. Si daca o "ruga" sa ia si apa minerala pe drum, bineinteles ca ii lua...

Mai mult decat latura, sa-i zicem medievala, a relatiilor de serviciu, ma deranjeaza caracterul presupus implicit al prestatiilor. Poti sa fii intr-o situatie indeajuns de nasoala incat sa consimti sa faci cafele, sa platesti gazul si sa tii seminarii. Dar sa ti se precizeze asta de la inceput, nu sa fie presupuse automat in virtutea existentei ovarelor, a datei contractului de munca sau a contractului pur si simplu.