Schiaparelli vs. Prada. Foto: Muzeul Metropolitan din New York
Galeriile muzeului din Manhattan aduc împreună pentru trei luni ţinute şi accesorii care au subminat regulile de stil şi frumuseţe din vremea lor şi le-au reconstruit folosind materiale neconvenţionale, modele care sfidau canoanele şi detalii provocatoare. Dialogul este completat de conversaţiile simulate în clipurile regizate de Baz Luhrmann proiectate alături de creaţiile designerilor. Filmele, în care Judy Davis joacă rolul Elsei Schiaparelli, explorează tema experienţelor similare trăite de cele două femei, abordate în stiluri diferite, potrivite cu personalitatea fiecăreia.
Una din cele mai proeminente figuri ale modei din perioada interbelică, Elsa Schiaparelli şi-a început drumul în creaţia vestimentară fabricându-şi propriile rochii. Născută în 1890 într-o familie înstărită din Roma, a fost trimisă la mănăstire de părinţi după ce, în timpul studiilor la Facultatea de Filosofie, a publicat un volum de poeme erotice. Nu a suportat regimul de viață ecleziastic și, după o grevă a foamei, la 22 de ani, Elsei i se permite să plece spre Londra.
Nevoia de independență și ideea că stilul de viață luxos îi îngrădește creativitatea, o fac să renunțe în scurt timp la ajutorul financiar venit din partea familiei și să se angajeze ca dădacă. Tot în Anglia, Elsa îl cunoaște pe contele William de Wendt de Kerlor, cu care se mărită și alături de care se mută la New York. După un mariaj ratat în urma căruia soţul le părăsește pe ea şi pe fiica sa, Elsa Schiaparelli se mută din nou, de data aceasta în Paris, unde urmează să-și înceapă cu adevărat cariera în modă.
În capitala Franței, inspirată de cercurile sale de prieteni, din care făceau parte artişti ca Marcel Duchamp sau Man Ray şi încurajată de designerul Paul Poiret, Elsa Schiaparelli se dedică designului vestimentar. Abordarea ei asupra modei preia exemplul artiştilor modernişti. Designerul studiază elementele clasice pe care le desființează, îmbogățește și le reinterpretează în soluţii îndrăzneţe, adeseori controversate.
Cu prima sa colecţie, o serie de pulovere şi alte tricotaje, ea a introdus în industrie, în 1927, modelele trompe-l’œil, o tehnică folosită mai ales în pictura suprarealistă prin care se creează iluzia de tridimensionalitate. În anii ce au urmat, Schiaparelli şi-a lărgit sfera de interes, iar colecţiile ei au ajuns să includă de la costume de baie până la echipament de ski şi rochii.
În 1931, la Wimbledon, spanioloaica Lili de Alvarez a şocat lumea tenisului purtând prima fustă-pantalon, o creaţie Schiaparelli. Aceasta a fost una din multele inovaţii aduse în industria modei de designerul italian care a introdus fermoarele colorate, a transformat nasturii în obiecte decorative importante, a introdus în moda occidentală şalvarii, bluzele brodate, turbanele sau hainele sport în ţinutele casual.
Citeste articolul integral si vezi fotogaleriile pe StyleReport.ro