Acasa | Familie | Copiii se cresc, nu se ”otrăvesc”!

Copiii se cresc, nu se ”otrăvesc”!

 SHARE  

Adaugat in 6 iunie 2017

Copiii se cresc, nu se ”otrăvesc”!

Familie. pixabay

Părinții toxici dăunează grav sănătății copiilor lor. Am o vârstă la care, ai putea zice, nimic nu mă mai poate atinge venind dinspre părinții mei pentru că sunt adult. Sunt eu însămi părinte.

Dar mă ghemuiesc în sinea mea și rămân fără aer chiar și acum, când se revarsă peste mine ceea ce credeam că pot contracara. Pot pe naiba!

Părinții otrăvitori

Câteva cuvinte și tonul, expresia feței. Dezamăgirea, reproșul. Critica. Vis-a-vis de lucruri banale sau esențiale. Discursul părintesc vine spre mine și mă trezesc iar și iar la mintea de copil, la senzația de vulnerabilitate cumplită. Nu mă pot apăra. Îngaim scuze, mă justific, mi-e frică. Sunt destule câteva cuvinte ca să pun la îndoială tot ce sunt, tot ce am construit, tot ce respect și îmi place la mine.

Am doi copii, unul e cât mine de înalt, și totuși, în aceste clipe, sunt mai mică decât ei, sunt ghemuită în mine și simt cum mă ustură ochii. N-am să plâng, n-am să plâng. Am să le țin piept celor care mi-au dat viață și apoi au decis cum trebuie să mă încadrez în ea. O formă de plastic dur, iar eu o bucată de plastilină insuficient de maleabilă ca să capete conturul dorit. Dorit de ei. Pretins, așteptat, cerut. ”Sunteți otrăvitori. Iar eu, totuși, vă iubesc. Vă și urăsc. Vă vreau departe, apoi vă vreau aproape. Mă gândesc cu groază că într-o zi n-o să mai fiți iar eu vă voi mângâia chipul ca de ceară. Conștientă că nu m-am ridicat la standarde. Sunt mare, dar mă faceți voi mică. Sunt puternică. Dar voi mă faceți slabă”.

Ce n-am făcut bine

N-am casa mea. N-am meseria aceea pe care să o vânturați cu mândrie în fața vecinilor, am trecut printr-un divorț. Apoi am îndrăznit să mă mărit iar. Nici al doilea ales n-a fost la înălțimea așteapărilor voastre. Îmi cresc copiii cum știu eu, nu-i bat, nu-i ”pun la respect”, au voie să gândească cu capul lor și când o dau în bară, îi ridic și îi pun la loc în picioare. De cele mai multe ori, se ridică singuri. Fiindcă i-am învățat să se ridice. Voi m-ați înghenunchiat ori de câte ori am fost nesigură pe picioarele mele. Ca și cum i-ar fi cuiva de folos, când își pierde echilibru, să-i mai dai un picior în fund. Așa, de încurajare. Un șut. Un pas înainte. Oare?!

Pentru mine, dragi părinți care ați ținut morțiș să mă căliți, a fost mai mereu un pas înapoi. Încă o retragere în cochilia în care m-am ascuns ca să nu vă puteți atinge de mine. Mă păcălesc că m-am eliberat. Dar nu e chiar așa. Ca să mă eliberez, ar trebui să vă decad din drepturile voastre de părinți. Să nu mai caut validarea în voi, în van. Sunt tristă și aș vrea să vă dați seama cât e de inutilă cruzimea voastră. Criticile, sprâncenele ridicate, pufnitul disprețuitor în fața eforturilor mele. Vi le întorc, nu le mai primesc. Aș vrea să fie așa. Ca la un serviciu de curierat prost. Destinatarul nu e acasă, coletul dispare pentru totdeauna. Vă fac retur și vă rog să primiți voi otrava adresată mie. Eu nu mai pun gura pe ea. N-o mai cred.

Mă vindec pentru mine și pentru copiii mei

N-am știut cât rău mi-ați făcut până-n ziua în care m-am trezit privind speriată spre copiii mei și gândindu-mă ce se va alege de capul lor. De unde a venit teama asta, când știu și văd cu ochii mei că răzbat cu bine prin viață? La grădiniță, la școală. Se mai poticnesc, mai strălucesc. Ca tot omul, nu-i așa?! Doar că eu n-am avut dreptul să mă poticnesc. Eu a trebuit să umblu cu spatele drept, să mă port frumos. Să duc povara pe care mi-ați trântit-o în spate căci altfel v-aș fi făcut de râsul lumii. Care lume?!

Copiii mei SUNT lumea, sunt parte din lume și îmi doresc să-i văd trecând prin viață cu veselie și curiozitate. Animați de ceea ce le dictează lor sufletul, nu speriați de ce-or zice vecinii sau rudele sau mai știu eu ce onorat prezidiu. V-a speriat posibilitatea ca eu să-mi ratez viața și atunci ați considerat că e nevoie să-mi amintiți la fiecare pas că ratarea e o variantă? Mi-ați întipărit în minte credința că anii mei pe pământ sunt o cursă contra cronometru cu eșecul. Așa ați trăit și voi? Iar acum care e miza? Am ajuns bine, sunt bine. Când nu-mi plantați în suflet sămânța îndoielii, sunt de-a dreptul împăcată cu ce am reușit să fac.

Nu vă veți atinge de copiii mei pentru că ați avut șansa voastră să fiți părinți și ați făcut cum ați crezut de cuviință. Încă mai faceți. N-aveți decât, mă ascund în cochilie și aici cuvintele voastre, strâmbăturile din nas ajung ca niște vagi ecouri ce mă ating tot mai greu. Copiii mei n-au cochilie. Au sufletul la purtător, iar vânătăile pe care le încasează vin ca parte din viață. Nu stăm la pândă să le mai aplicăm o lovitură părintească peste juliturile inimii. Stăm să-i oblojim, să-i pupăm și să le spunem că trece. Asta fac părinții când nu-și otrăvesc copiii, ci îi cresc.

-----------

Citeste Totuldespremame.ro - Vei vedea că nu doar puștii tăi îți întind nervii la maximum, că nu doar pe tine te ceartă lumea pe stradă când nu-i pui bebelușului fular pe gură și că nu doar copiii tăi fac varicelă cu o seară înainte de a pleca în concediu într-o țară exotică.



Autor: Totul despre mame
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

5018 citiri

2 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Articolul tau

Ou sont les neiges d'antan?

Ou sont les neiges d'antan?

A nins mult in cartier, am stat mult in casa si am ascultat radioul. Cu ochii pe geam, mi-am adus aminte de niste dupa-amiezi de iarna din copilaria mea mica la Magura, cand stateam in bluza si strampi si sosete de lana in pat la bunica in camera.

Carte si Film

7 filme de animatie asteptate in 2017

7 filme de animatie asteptate in 2017

Despicable me 3 - Steve Carell si Kristen Wiig isi reiau rolurile in cea de-a treia parte a filmului, în regia lui Pierre Coffin și Kyle Balda și co-regizat de Eric Guillon, in care Balthazar Bratt, un copil celebru din 1980, nascoceste un sistem de dominație mondială.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.

Familie

Fii un tată, nu un portofel!

Fii un tată, nu un portofel!

Ce copil nu se bucură atunci când tata cheltuie bani în neștire pentru dorințele lui? Dar oare are nevoie copilul de toate acele daruri? Psihologii spun: fii un părinte, nu un portofel.

Calatorii

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Pe lista ta de New Years Resolutions sigur se află sa călătorești mai mult. Gândul la destinații exotive ți-a rămas întipărit în minte încă de vara aceasta, când nu ai putut să rămâi rece la avalanșa de poze din destinații exotice de pe Facebook și Instagram.

Articolul tau

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Filmele, minunatele filme, fără de care n-am putea trăi, ne plac cu atât mai mult cu cât sunt mai apropiate de realitate, dar și cu cât mai mult se îndepărtează de ea.

Articolul tau

O altfel de despărțire

O altfel de despărțire

Gata, a venit momentul. Casa e goală, hainele și cărțile ei nu mai sunt la locul lor. Dezordinea, cândva exasperantă, a lucrurilor acum este înlocuită cu rafturi goale.

Articolul tau

Ma intorc acasa

Ma intorc acasa

Au trecut anii, multi petrecuti in multe tari, care mai de care mai dezvoltate si mai mandre. Intr-o zi insa am simtit ca s-a facut vremea sa ma intorc acasa.

Opinii

Of, Parentingul

Of, Parentingul

Tot aud de câteva primăveri despre modern parenting . Adică cum vine asta? E vorba de părinții moderni?

Articolul tau

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

M-am trezit devreme în acea dimineață rece de ianuarie. Trebuia să ajung la înmormântarea mătușii mele.