Acasa | Familie | Copilul meu este perfect... dar se poate şi mai bine!

Copilul meu este perfect... dar se poate şi mai bine!

 SHARE  

Adaugat in 3 februarie 2012

Copilul meu este perfect... dar se poate şi mai bine!

In căutarea perfecţiunii. Foto: Photoxpress

Părinţii îşi iubesc copiii, doresc tot ce-i mai bine pentru aceştia şi încearcă în permanenţă să-i protejeze de greutăţi şi de suferinţă. Uneori însă, şi cei mai iubitori şi grijulii dintre părinţi transmit mesaje pe care nu ar dori să le transmită.

De pildă, părinţii care se străduiesc din răsputeri să îi ţină pe copii departe de tot ceea ce înseamnă greşeală, îi pot învăţa pe copii că greşeala este de neacceptat. Ba mai mult, copiii vor înţelege că trebuie să fie perfecţi pentru a fi acceptaţi de părinţii lor - şi probabil că asta vor încerca să facă. 

Cum se manifestă perfecţionismul în comportamentul părinţilor?

Copiii ajung să  creadă că este foarte important ca ei să fie perfecţi atunci când părinţii sau alţi adulţi semnificativi din viaţa lor (de exemplu, învăţătoarea sau profesorul preferat):

  • îi critică în mod constant; uneori, când copiii sunt criticaţi sau judecaţi de către părinţi sau educatori, se vor strădui şi mai mult să îi mulţumească, cu speranţa că vor ajunge să se comporte perfect/ să fie perfecţi.
  • îi critică în mod constant pe cei din jur - colegi, vecini, prieteni etc; sunt familii în care adulţii se plâng frecvent de comportamentul altor oameni; în încercarea de a nu fi ca acei oameni pe care părinţii lor îi critică, copiii vor încerca să stea departe de greşeală.
  • fac aproape totul în locul copilului; sunt familii în care adulţii îşi doresc ca totul să  fie făcut repede şi bine; ei nu au răbdarea necesară pentru a-i lăsa pe copiii să încerce comportamente noi pe cont propriu, şi astfel să înveţe, pentru că aceste tentative de învăţare consumă timp, sunt imperfect şi frustrează părintele; astfel, ajung să facă totul, sau aproape totul, în locul copiilor. Aceştia vor crede despre sine că nu sunt în stare să facă acele lucruri şi vor depune foarte mult efort în realizarea lor, doar pentru a crede despre ei înşişi că sunt în stare.
  • fac comparaţii între fraţi sau între colegii de clasă; atunci când părinţii spun "de ce nu te comporţi şi tu ca fratele tău/ sora ta?" sau când cadrele didactice întreabă "Andrei de ce a putut sa rezolve problema şi tu nu?", copiii ajung să creadă despre ei înşişi că nu sunt suficient de buni şi vor încerca să facă totul perfect, pentru a câştiga încredere în forţele proprii şi a se simţi mai bine în propria piele.
  • nu au aprecieri la adresa comportamentelor copiilor. Atunci când adulţii nu dau feedback copiilor în legătură cu comportamentele lor, aceştia ajung să  creadă că nu sunt suficient de importanţi şi vor dori să fie perfecţi doar pentru a atrage atenţia adulţilor.
  • sunt perfecţionişti. Foarte des, copiii învaţă perfecţionismul copiind comportamentul părinţilor.
  • spun foarte des "Da, dar ..."/ "E ok, dar ..." / "E bine, dar...": "e bine că ţi-ai făcut tema în seara asta, dar nu te-am văzut prea entuziasmat la birou"; "9 este o notă bună, dar puteai să iei şi 10". Auzind astfel de mesaje, copilul învaţă că, de fapt, "suficient de bun" este sinonim cu "perfect".
  • se ceartă foarte des, intră în situaţii conflictuale: în familiile în care există tensiune şi conflict, copiii vor încerca adesea să se comporte perfect, crezând fie că ei sunt de vină pentru neînţelegerile dintre părinţi, fie că, dacă vor fi suficient de buni, părinţii vor fi mulţumiţi.

Recomandări pentru părinţii care tind să aibă comportamente şi aşteptări de tip perfecţionist faţă de copiii lor:

  • preciaţi efortul, nu rezultatul final. Întrebări precum "Ai luat 10?", "Ai câştigat concursul?", care sugerează că nota maximă şi locul I sunt sigurele rezultate acceptate, ar trebui înlocuite cu întrebări precum: "Cum a fost concursul?", "Cum te-ai descurcat la test?", "Eşti mulţumit de rezultat?", "Este ceva ce ai fi putut face diferit?", astfel încât copilul să înveţe că este apreciat pentru efortul şi nivelul său de implicare;
  • arătaţi-le copiilor că nici dvs. nu sunteţi perfecţi. Povestiţi-le copiilor despre propriile experienţe de eşec şi greşeală precum şi despre felul în care v-aţi simţi atunci, pentru a le arăta că nu doar că "din greşeli nu se moare" ci se învaţă.
  • oferiţi un exemplu sănătos! Gândiţi-vă la felul în care dvs. sau soţul/ soţia dvs. reacţionaţi atunci când greşiţi; aveţi o reacţie agresivă, de critică sau reproş? Vă învinovăţiţi? Procedând astfel, transmiteţi copilului mesajul că greşeala este ceva pentru care merită să fim pedepsiţi sau să ne pedepsim singuri – ori greşeala este ceva ce face parte din viaţă, care nu ocoleşte pe nimeni şi se poate oricând transforma într-un nou context de învăţare. 

Nota redactiei: Acest material de informare face parte din campania de educare și de sensibilizare pentru a combate violenţa la adresa copiilor, derulată de organizația Salvați Copiii, în perioada septembrie 2011-decembrie 2011, și este pus la dispoziția presei pentru a fi utilizat. Campania se intitulează  ”Ascultă-i sufletul” și își propune să atragă atenţia asupra nevoilor emoţionale și psihice ale copiilor, precum și asupra efectelor negative pe care le au disciplinarea prin bătaie, umilinţa și neglijenţa în ceea ce privește dezvoltarea psihică și afectivă a acestora și modul în care se formează și se va comporta viitorul adult.

De asemenea, ea își propune să ofere adulților metode alternative și sprijin de specialitate pentru creșterea copiilor într-un mod pozitiv. Salvaţi Copiii a dezvoltat în cinci orașe din ţară (București, Timișoara, Iași, Suceava, Târgu Mureș)  Centre de Consiliere pentru Părinţi, unde sunt oferite servicii de educare și consiliere pentru părinţi și copii și servicii de formare pentru profesioniștii care interacţionează cu copii. La București, Salvaţi Copiii a înfiinţat de asemenea Centrul de Educaţie Emoţională și Comportamentală pentru Copii, unde oferă servicii de evaluare clinică, consiliere și psihoterapie pentru copii și adolescenţi. Datele de contact ale centrelor se găsesc pe www.salvaticopiii.ro.



Autor: Psiholog Diana Stănculeanu, Organizaţia Salvaţi Copiii
 


 SHARE :  Trimite pe mail
salvati copiiidezvoltareeducatiepsihologia copiluluiperfectiunesfaturirecomandari CITESTE MAI MULTE DESPRE

4564 citiri

4 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.