Acasa | Familie | Cum să fii o mamă relaxată când în inima ta e o fetiță care plânge?

Cum să fii o mamă relaxată când în inima ta e o fetiță care plânge?

 SHARE  

Adaugat in 23 mai 2017

Cum să fii o mamă relaxată când în inima ta e o fetiță care plânge?

Tristete. Foto: pixabay.com

Suntem o generație de mame încrâncenate. Oricât ne-am strădui să fim vesele și împăciuitoare în familie, oricâte cărți care să ne ajute să fim zen am citi, tot se vede de la o poștă că suntem încrâncenate. Ne dorim atât de tare să ne creștem copiii altfel față de cum am fost crescute, încât facem din asta o obsesie care nu face decât să ne alimenteze stresul și încrâncenarea.

Și nu e nimic rău în a ne dori să fim mame bune, calde, blânde și înțelegătoare, însă mi-e teamă că nu cu îndârjire și cu zeci de cărți de parenting pe noptieră putem face asta. La conferința Laurei Markham din 13 mai, o mămică a întrebat-o pe aceasta, plângând, dacă este oare suficient ce și cât face pentru copilul ei. Spunea că a fost crescută altfel, privată de dovezi de iubire, și că, oricât s-ar strădui, uneori simte că o dă în bară cu propriul copil. Markham a felicitat-o pentru curajul de a avea puterea să-și recunoască neputința și a asigurat-o că fiecare mamă din sală simte la fel într-o măsură mai mică sau mai mare.

Unele dintre noi cărăm bagaje emoționale grele. Avem dureri din propria copilărie pe care nici acum nu știm să le tratăm, să le numim, să le explicăm. Avem supărări care ne întunecă mintea uneori și care ne fac să răbufnim și să ne vărsăm năduful asupra celor mai apropiați: partenerul de viață și copiii. Apoi vin remușcările. Și iar citim, iar mergem la conferințe, iar căutăm pe net comunități de mămici informate și deștepte care să ne arate calea cea dreaptă. Și o vreme totul merge perfect, dar o comitem din nou și o luăm de la capăt, cu și mai multă înverșunare.

Mi-e teamă că suntem ca un șoarece pe roată. Alergăm ca disperatele după perfecțiune, după rețete de succes, după ”cinci pași simpli prin care….”. Ne întrebăm în permanență ce alegeri să facem pentru copil, cum să îl ajutăm să înțeleagă lucruri, cum să-l creștem pentru a nu se îndoi vreodată de iubirea pe care i-o purtăm, cum să-i fie cald, cum să-i fie bine. Iar asta e nobil și înduioșător.

Dar de copilul din noi cine se mai ocupă? În fiecare dintre noi, mămicile încrâncenate, există o mică Maria, o mică Cristina, o mică Mihaela care încă așteaptă să fie salvată. Sigur, o putem ignora toată viața, pentru că prioritatea noastră acum e copilul din fața noastră, nu cel interior. Dar lucrurile se leagă. Și dacă n-o putem mângâia și consola pe mica fetiță din noi, vom alerga în continuare ca șoricelul, fugind după himere.

E nevoie de multă introspecție și muncă să mai poți consola copilul din tine. Ani de terapie, spun unii. Ca să-ți poți linge rănile, trebuie să le scoți de sub bucățile de plasture pe care le-ai tot lipit, una peste alta, sperând că se închid singure și uiți. Să o lăsăm pe micuța Maria, Cristina, Mihaela  să-și numească toate spaimele și să-și plângă toate durerile. Și atunci, încrâncenarea va trece.

-----------

Citeste Totuldespremame.ro - Vei vedea că nu doar puștii tăi îți întind nervii la maximum, că nu doar pe tine te ceartă lumea pe stradă când nu-i pui bebelușului fular pe gură și că nu doar copiii tăi fac varicelă cu o seară înainte de a pleca în concediu într-o țară exotică.



Autor: Totul despre mame
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

3607 citiri

5 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Smart Story

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Copiii din centrele de plasament, care au trecut de cele mai multe ori prin traume multiple, au nevoie in primul rand de atentie, intelegere si afectiune. Cadourile duse de Craciun sau de Paste ajuta, dar nu sunt nici pe departe suficiente. Iarina Taban, fondator si Director Executiv Ajungem Mari , ne-a povestit ce putem face pentru a-i ajuta pe acesti copii pe termen mai lung si ce satisfactii au voluntarii implicati in proiect.

Articolul tau

Atingătorii

Atingătorii

Nu mai ştiu câţi ani aveam, probabil până-n zece, când m-am dus pentru prima oară cu mama la ştrandul oraşului. Am foarte, foarte puţine amintiri din copilărie, dar din acea zi îmi amintesc cu mare claritate cum bătea soarele peste acea curte nu foarte mare de pe malul Dunării, cât de aglomerat era bazinul în care am intrat, puţin timidă, pentru că nu ştiam să înot, şi cum mi-a băgat mâna în slip acel bărbat în toată firea care s-a oferit să mă înveţe, deşi nimeni nu i-o ceruse.

Articolul tau

O experienta de viata

O experienta de viata

M-am nascut in comunism. Acum mai bine de 45 de ani, intr-o familie perfect adaptata la „double thinking“.

Relatii

De ce sunt infidele femeile?

De ce sunt infidele femeile?

Din 1990 rata femeilor căsătorite care au raportat că au fost infidele a crescut cu 40%, în timp ce rata bărbaților a rămas aceeași, notează psihanalista Esther Perel, autoarea cartii State of Affairs: Rethinking Infidelity, scrie cnn.com .

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

„Într-o zi, la postul de radio la care am o emisiune a sunat Jake”, spune pe pshycholytoday.com Laurie J. Watson, specialist în probleme sexuale și lector la Universitatea Duke. „Bărbatul mi-a spus că în ultimul trimestru de sarcină al soției nu au avut relații sexuale. Apoi, după nașterea fetiței lor, s-a întâmplat de doar trei ori – pe fugă și de mântuială”. O altă ascultătoare s-a plâns în cadrul aceleași emisiuni că, după nașterea primului lor copil, soțul ei și-a pierdut interesul pentru sex. „Preferă să muncească peste program și jocul cu copiii a înlocuit joaca în pat. Ce pot face?”.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.