Smart Woman

Creierul in dezvoltare al unui adolescent il pune la un risc mai mare de a fi reactiv în luarea deciziilor și mai puțin capabil să ia în considerare consecințele alegerilor, scrie theconversation.com. Cum pot părinții să-i ajute pe adolescenți să învețe și să aplice abilități bune de luare a deciziilor?

Diferența dintre ceea ce știu și ce fac adolescenții

Majoritatea copiilor demonstrează o înțelegere a comportamentului "corect" și "gresit" de la o vârstă fragedă. Pe măsură ce limba se dezvoltă, copiii sunt capabili să dea explicații clare cu privire la motivul pentru care anumite comportamente sunt nedorite.

In acelasi timp, s-a dovedit ca nu pot lua decizii corecte dacă se simt presați, stresați sau caută atenție de la egali.

Astfel, este rezonabil să ne așteptăm ca la 15 ani adolescentul să știe că nu ar trebui să fure. Dar el este mai puțin capabil să aleagă să nu fure în prezența apropiatilor pe care doreste să îi impresioneze.

Diferența dintre ceea ce știu adolescenții și ceea ce aleg poate fi explicat în termeni de situații "reci" și "fierbinți". Situațiile la rece sunt alegeri făcute în momente de excitare emoțională scăzută. În aceste perioade, adolescenții pot lua decizii bine argumentate și raționale.

Situațiile fierbinți se referă la alegeri în perioadele de excitare emoțională ridicată (senzație de emoție, anxietate sau supărare). Situațiile fierbinți cresc riscurile adolescenților să se angajeze în comportamente de asumare a riscurilor și de căutare a senzațiilor, au mai puțin auto-control si nu se gandesc la posibilele consecințe ale acțiunilor.

Impactul excitării emoționale asupra procesului decizional explică de ce adolescenții ar putea discuta, de exemplu, consecințele negative asociate cu consumul de alcool și consumul de droguri, dar apoi să se angajeze în aceleasi comportamente cu prietenii.

Biologia procesului decizional la adolescenți

Studiile creierului arată că dezvoltarea lobului frontal - care este responsabil pentru luarea deciziilor, controlul impulsurilor, căutarea senzațiilor, răspunsurile emoționale și gândirea consecventă - nu se incheie până la 20 de ani.

Relația dintre dezvoltarea creierului și riscul de a face alegeri proaste, în special în situații fierbinti, este denumită maturitate psihosocială.

Cercetările au arătat că tinerii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani sunt semnificativ mai puțin maturi psihosocial decat cei intre 18 și 23 de ani care, de asemenea, sunt mai puțin maturi psihosocial decât adulții ( 24 ani și peste).

În general, imaturitatea psiho-socială a adolescenților îi face sa:

• căute aventura și sa se implice în comportamente de asumare a riscurilor;

• faca alegeri din impuls;

• se concentreze pe câștigurile pe termen scurt;

• aiba dificultăți în amânarea satisfacției;

• să fie susceptibili la presiunea sociala a egalilor;

• nu reușeasca să anticipeze consecințele alegerilor lor.

Cum ajuti un adolescent sa ia decizii bune?

Creșterea treptată a autonomiei și practica in luarea deciziilor independente sunt vitale pentru ca adolescenții să devină adulți încrezători care sa aiba bunăstare emoțională și socială. Deși părinții știu că alegerile proaste fac parte din a deveni un adult, majoritatea vor să-i protejeze pe adolescenți să facă alegeri foarte grave sau ilegale.

1. Fiți conștienți de evenimentele viitoare in care adolescenții vor avea de luat decizii. Ascultați-le așteptările lor despre evenimente (cum ar fi dacă se așteaptă să bea alcool la o petrecere)
2. Prezentati scenarii care pot fi riscante sau care vor necesita o decizie (cum ar fi ca nu vor avea autobuz sa se intoarca acasa, prieteni care se pot imbata) pentru a explora alegeri sănătoase sau mai sigure
3. Încurajați adolescentii să se oprească din ce fac și să gândească. Ajutați-i să recunoască "momentul în care" ar trebui să se îndepărteze temporar pentru a lua decizii fara presiuni directe (du-te la baie, da un telefon, scrie unui prieten)
4. Furnizați o busolă de luare a deciziilor. Deși adolescenții nu sunt capabili să ia în considerare toate consecințele potențiale ale unei situații, pentru a verifica dacă o decizie este una bună, poti sa ii faci să ia în considerare dacă vă vor spune despre decizia lor ("mi-aș dori ca mama / tata / bunica / bunicul să știe ce fac? ")
5. Amintiți-le ca pot cere ajutor. Nu trebuie să aleagă singuri. Asigurați-vă că salvează detaliile de contact ale persoanelor care pot fi disponibile pentru a vorbi, dacă se află într-o situație dificilă (frați, părinți sau familii extinse)
6. Utilizați greșelile ca oportunități de învățare. Adolescenții pot face alegeri greșite. Utilizați aceste experiențe trăite pentru a genera discuții despre momentul în care procesul de luare a deciziilor a mers prost și cum să faca alegeri mai bune în viitor.