Acasa | Articolul tau | Dreptul de vot al migranţilor

Dreptul de vot al migranţilor

 SHARE  

Adaugat in 7 noiembrie 2014

Dreptul de vot al migranţilor

Despre emigranti/ Foto: Agerpres

Textul de mai jos l-am scris în urmă cu câțiva ani când am început un studiu individual privind migrația românilor, încercând prin aceasta să-mi evaluez eu însămi condiția mea personală. Între timp m-am reîntors în România de câțiva ani și trăiesc alături de ceilalți români vremurile care ne sunt date a le trai.

Mă tem și eu, la fel ca mulți alții, de ceea ce ne rezervă viitorul, mă tem de aroganța, superficialitatea, corupția și lipsa de respect și demnitate, de un întuneric care se profilează a se așterne în fața noastră. Dar cred că cel mai tare mă frământă disperarea oamenilor pe care i-am auzit vorbind de duminică încoace despre posibilitatea emigrării. Fiindcă știu că aceasta este o loterie și că nu aceasta este soluția ca acelor oameni să le fie bine.

Cozile din țările europene de la secțiile de votare de duminică sunt un indicator, anume arată faptul că românii nu sunt indiferenți cu privire la țara lor, arată că le pasă, ca ei vor să contribuie cu ceva la un loc sacru pe care îl vor inapoi.

Spercă textul meu va clarifica unele nelămuriri alea celora care încă se mai îndoiesc că dreptul la vot este un drept care trebuie exercitat doar de cetățenii rezidenți în România.

”Dreptul de vot al migranților este adesea discutat pe forum-uri, pe reţele de  socializare, adesea la ocazii electorale. Situaţia scoate în evidenţă cel puţin două aspecte importante: unul este acela care are legătură cu exprimarea dreptului la vot ca drept subiectiv al cetăţeanului, oriunde s-ar afla acesta, celălalt are legătură cu neînțelegerile dintre migranţi şi nemigranţi, ca o confirmare a faptului că existenţa acestor două aspecte, chiar şi într-o societate virtuală (cum este cea din internet), poate duce la stări conflictuale.

Concret, migranţii sunt „acuzaţi” că votează fără a cunoaşte realitatea din ţara lor, ori că votează pe criterii de afinitate, pe criterii de zvonuri, pe criteriul informaţiilor pe care aceştia le adună în vacanţa de vară când revin „acasă” pentru doar cateva saptamani.

În primul rând dreptul de vot este un drept personal, intransmisibil, câştigat, un drept care ţine de cetăţenie, de democraţie şi nu este un drept pe care cineva ar trebui să-l înstrăineze într-o formă sau alta şi cu atât mai puţin să-l neglijeze. Dreptul la vot presupune o responsabilitate civică, este asumarea unei responsabilităţi, tot aşa cum e dreptul de a fi părinte al unui copil. Evident, există (şi nu doar în societatea românească), o scădere a motivaţiei de implicare a cetăţenilor în acest proces de exprimare a punctului de vedere politic şi cunoaştem motivele: deziluzia ulterioară a alegatorului.

Cu toate acestea, acest drept, fiind dreptul fiecărui cetăţean român, indiferent dacă el este migrant sau rezident în țara sa, indiferent dacă el locuieşte în judeţul Călăraşi, la Bremen sau în Boston, dreptul său trebuie exprimat, o altă „soluţie” este o lipsă de responsabilitate socială. Datoria fiecăruia, migrant sau rezident, este însă să se informeze corect atunci când trebuie să-şi exercite acest drept, afinităţile elective, zvonurile nu sunt de preferat deoarece acestea nu conduc la exprimarea dreptului în condiţii de responsabilitate.

Exprimarea dreptului la vot implică aşadar o responsabilitate care rar este conştientizată. Şi din acest motiv există rezultatele politice pe care le avem. Votul nu se mai exercită, nu se dă cu responsabilitate, tot aşa cum funcţia nu se mai asumă cu responsabilitate. Este un cerc vicios, o consecință a scăderii interesului de adevărată implicare în armonia conducerii cetății.

Deşi impresia celor din ţară este că migranţii nu sunt informaţi, acest lucru nu corespunde realității. Migranţii neinformaţi sunt cei care doresc să rămână neinformaţi şi aceştia nu merg în general la vot, nu îşi asumă oricum obligaţia ca cetăţean de a vota, nu-şi pierd vremea cu aşa ceva. Însă adesea migranţii sunt mai informaţi, au o percepţie mai obiectivă decât a românilor rezidenți, votul lor exclude sentimentul revanşard, votul pedeapsă, votul negativ. Votul migranților este un vot atitudine. Migranţii care nu merg la vot se supără din timp pe ţara lor schimbându-şi cetăţenia și nu se mai implică în astfel de evenimente.

Cât priveşte informaţiile electorale obținute de migranți, acestea sunt mai largi pentru că migranţii au o dorinţă mai mare de a fi informaţi cu privire la ceea ce se petrece în ţara lor, fapt pe care românii rezidenți nu-l simt pentru că ei sunt practic „informaţia”, ei trăiesc în acel timp prezent în care emigranții nu trăiesc. În schimb nevoia de informaţie a emigranţilor este legătura lor cu ţara, este firul care-i ţine aproape de „ceilalţi de acasă”, mai ales în condiţiile acestor societăţi, în care posibilităţile de informare sunt mai vaste şi chiar se folosesc. Pe de altă parte, migranţii mai iau legătura cu un altfel de politică, cu altfel de politici, ei au posibilitatea comparaţiei, lucru care lipseşte cetăţenilor la ei acasă, majoritatea neinformându-se cu privire la politica din alte state. De aceea votul lor este imaginea clară, obiectivă a ceea ce ar putea deveni țara lor în care ei doresc să se întoarcă.

Referitor la cel de-al doilea aspect, conflictul care se poate isca pe acest fond între migranţi şi românii rezidenți vine indirect din primul aspect, ca rezultat al neînţelegerii dintre cele două lumi. Astfel, nemigranţii reproşează migranţilor amestecul lor în politică, deşi nu ei trăiesc pe teritoriul ţării, nu ei „duc greul”, nu ei plătesc taxele, impozitele, nu ei suportă programat şi periodic greaţa funcţionarului public şi a cadrelor medicale, nu ei suportă interminabilele procese de corupţie.

Astfel, „ce vă interesează pe voi ţara asta, voi trăiţi prin alte părţi, asta nu mai e ţara voastră unde să vă spuneţi părerea” aduce imediat replica că migranţii aduc lichidităţi în ţară şi că economia supravieţuieşte datorită lor.

Ambele părţi poate că au în felul lor dreptate, în anumite limite (anume că ţara nu e a migrantului sau a cetățeanului rezident, şi nici migranţii nu sunt singurii care susţin economic ţara, contribuţia lor nu e neglijabilă, dar nu e majoră).

Această ceartă este cearta surzilor care nu se aud unul pe celălalt, fiindcă nu sunt capabili să se mai audă. Iată unul dintre efectele directe, imediate, iată unul din riscurile emigraţiei: acela să realizezi, relativ devreme, că nu mai aparţii nimănui, că aproape nimic nu-ţi mai aparţine, că nu mai ai voie să-ți aparțină ceva, nici măcar iluzia că mai poți face ceva pentru țara ta. Dar conștiința nu te lasă și tu trebuie s-o urmezi pentru a fi liber.”

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.



Autor: Alina C.
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

7486 citiri

58 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.