Acasa | Articolul tau | Femeile salvează România

Femeile salvează România

 SHARE  

Adaugat in 23 septembrie 2014

Femeile salvează România

Femeie. Foto: Photoxpress

Citesc presa, atâta cât pot eu să citesc şi sunt din ce în ce mai dezorientat şi deznădăjduit. Peste tot văd numai perspective sumbre. Terorişti, atrocităţi, stat islamic, se dezintegrează Europa, separatişti în Scoţia, Catalonia şi Ucraina.

Zilnic văd harta Ucrainei. Zona afectată de conflicte şi potenţial conflictuală se întinde până la noi. Până la Transnistria şi până la Dunăre. Credeţi că nu este aproape? Îmi este frică. Mi-e frică să vă spun de ce îmi este frică. Acolo este război. Război declarat sau nedeclarat, ce mai contează? Acolo mor oameni. Nişte fiinţe omeneşti, care nu ştiu să dea viaţă, sting viaţa altor fiinţe omeneşti.

Sigur, aşa e istoria. Oriunde te uiţi în istoria omenirii, vezi numai războaie. Oriunde deschizi o carte de istorie, vezi bărbaţi cu arme, care mai de care. Bărbaţi viteji, cu armele lor minunate. Bărbaţii fac războaiele. Să nu-mi spuneţi de Elena şi războiul din Troia, că bărbaţii s-au omorât între ei şi acolo.

Sunt aşa de pornit contra preocupărilor glorioase ale bărbaţilor, care aduc atîtea nenoroci, încât acum nici pe Homer nu-l iert. Este adevărat, că descrie durerea lui Ahile pentru pierderea lui Patrocles şi doliul lui Priam pentru Hector, dar nu-i suficient. Oriunde deschizi Iliada, vezi numai lovituri cauzatoare de moarte şi răni de o diversitate fantastică. Dacă sunt rănile şi moartea celorlaţi nu mai contează? Descrierea fiecărei armuri strălucite, lansarea fiecărei săgeti ar trebui să conţină durerea, teama şi regretul pentru ireparabilul, care se produce, sau se poate produce.

Bărbaţii sunt bolnavii, care se joacă cu armele. Să nu-mi spuneţi de amazoane. Cu siguranţă este numai o legendă susţinută de fantezia bărbaţilor. Sex şi violenţă la un loc. Nu cred că femeile sunt în stare să se pregătească şi să se organizeze să aducă moartea. Prin firea lor şi prin darul de a dărui viaţă, femeile înseamnă viaţa, înseamnă grija pentru cei apropiaţi, înseamnă pacea pentru creşterea copiilor. Femeile de peste tot din lumea asta largă ar putea schimba lucrurile. Ce mai stat islamic şi Ucraina? Nu cred că există mamă, care să vrea să-şi vadă băiatul mort în Afganistan, sau în Cecenia, sau în Ucraina, îmbrăcat în uniforma nimănui, ca nici onoarea finală să nu poată să-i dea aşa cum se cuvine.

Cînd am fost copil acasă, ne-am făcut arme din scânduri, din lemne pentru foc, din ce s-a găsit, am defilat pe uliţă şi ne-am luptat gălăgioşi de ieşeau toţi vecinii la geam. Pe atunci în mintea adulţilor amintirea războiului era cât se poate de vie, dar multă vreme nimeni n-a zis nimic în sensul ăsta. Până la urmă o vecină ne-a adunat armele, le-a ascuns undeva prin pod şi a zis că ni le va arăta, când vom fi mari, să vedem ce prostii făceam. N-a apucat. Noi ne-am făcut mari, dar nu ne-am deşteptat. Mai recent, la o pregătire militară la intreprindere, trebuia să vezi ce s-au bucurat bărbaţii cînd s-au dat armele. Până şi contabilul şef radia şi-şi proba puşcociul în toate poziţiile, ca un fel de John Wayne mai gras şi chel. Categoric ar trebui să vină din când în când câte o babă, ca vecina din copilărie, să ne adune armele, să le ascundă şi să ne arate că am luat-o pe arătură. Cine ştie, oadată şi odată, poate am înţelege ceva.

Dar nu despre războaie şi amintiri din copilărie vreau să vorbesc acum. La noi, din fericire este pace şi nu ne omorâm între noi. E un lucru mare, dar cam atât. În rest sunt la fel de dezorientat şi deznădăjduit. Se apropie vertiginos alegerile prezidenţiale şi aproape sigur iese Ponta. Atunci Imperiul Răului va avea coridor deschis prin Bulgaria, România şi Ungaria şi îşi va întinde iar influenţa până în inima Europei. Că nu mai există Imperiul Răului? Nu cred şi n-am niciun chef să aflu. Că Ponta nu înseamnă automat deshiderea către (aproape) vecinul de la răsărit? Să sperăm că nu, dar tot sunt speriat.

Oricum nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă. Ne va reprezenta un plagiator mincinos. Oamenii cei mai în măsură, comisia de etică a Universităţii din Bucureşti, spun că Ponta a plagiat.

Cel mai recent ranking internaţional, plasează Universitatea din București în primele 3,5% dintre cele aproximativ 20 000 de universități din lume. Dacă cineva susţine că Universitatea Bucureşti emite un comunicat de plagiat din motive politice, distruge conştient, cu cinism şi reavoinţă puţinele repere, pe care le mai avem. Se poate spune că se exagerează cu plagiatul, că o fi existând şi lucruri originale în teza lui. S-ar putea, nu mă pricep. Domnul Ponta să fie sănătos, dar nu cred că trebuie să ne reprezinte, dacă are această cât de mică sau cât de mare problemă. Domnul Ponta este un om recunoscut până şi de ai lui, ca fiind mai mincinos, decât multi alţi mincinoşi. Altfel, câteodată chiar îi admir pe mincinoşi, dar nu cred că trebuie să ne reprezinte unul de-a dreptul patentat.

Cum se va ajunge să ne reprezinte un plagiator şi un mincinos? Aşa cum arată Dan Cristian Turturică mecanismul e destul de simplu. Marii infractori dau tunuri cu adevărat megalomanice şi scapă de lege ajutaţi de politicienii, pe care îi sustin în lupta pentru putere. E o combinaţie mult prea bine ticluită şi rodată, ca să mai împărtăşesc chiar şi puţinul optimism strecurat de autor în articol.

La noi infractorii n-au fost opriţi la timp şi se poartă ca şi cum am fi datori să-i suportăm. "Aşteaptă-te ca acela care a comis o ilegalitate să îţi pretindă să plăteşti în locul lui, iar dacă refuzi să o faci, să se indigneze că “nu e drept”.  Şmecheria e numai a lui, dar vinovăţia e la comun, ca la comunişti. Cînd e de luat, să ia singur, dar cînd e de dat, să dea toţi." Acest citat am luat dintr-un articol scris de Andreea Nicoleta Sepi. Numai o femeie putea să vadă aşa de clar cum se întâmplă multe rele la noi. Dovadă, că articolul poate fi găsit în multe locuri pe net şi mai vine din când în când şi prin mail cu titlul "dor de romania - un text care doare".

Încerc să-mi fac speranţe, dar mă simt, ca atătea ori în viaţă învins, pus cu botul pe labe de lucruri, cu care nu sunt de acord. Sigur, încă nu e chiar totul pierdut şi mai am un atu secret în mânecă: votul secret.

Mark Twain spune că dacă prin vot am putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm. Nu contează. Cel puţin voi arăta, că nu sunt de acord cu cea ce se întâmplă şi un timp, până la aflarea rezultatelor alegerilor voi fi fericit. Că va fi fericirea nebunului, care ignoră realitatea mult prea crudă? Nu contează, tot fericire se cheamă. Cu cine voi vota? Daţi-mi voie să fiu şmecher şi să nu vă spun, dar cât oi trăi, de câte ori o să mai am ocazia, dacă voi avea de ales, cred că voi vota o femeie. Că până şi o babă neşcolită de la ţară vede mai clar lucrurile, decât toţi bărbaţii, care au candidat la vreo funcţie politică la noi în ultimul sfert de secol. Şi mai ales o femeie nu uită niciun moment, că viaţa, pacea, liniştea şi dreapta măsură au prioritate absolută.

Elena Udrea? Ca un bărbat, care vede că lucrurile n-au cum să iasă aşa cum cred că ar fi bine, aş putea s-o votez pe ea, că măcar e prezentabilă. E atât de prezentabilă, încât unii zic, că bătrânului lup de mare, la final de mandat i s-au aprins călcâiele după ea şi a început să facă prostii. Nu cred, dar sună romantic. Aşadar, aş putea voata ca în 1990, când l-am votat pe Ion Raţiu. Ştiam prea bine, că n-are cum să iasă, dar l-am votat pentru că mi-a fost simpatic, si măcar să mă simt bine.

Monicăi Macovei i se peproşează multe, dar ştie ea ce face. Unii se leagă până şi de bretonul ei. Nu mă pricep. Când la televizor apar emisiuni pentru femei, cu modă, reţete şi mai ştiu eu ce, schimb canalul. Dar acum daţi-mi voie să visez un pic. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, când într-un moment de răgaz - că oricât de sumbru ar fi viitorul, vor mai fi şi asemenea momente de relaxare, deci cu o asemenea ocazie, când Angela Merkel, Hillary Clinton şi, cu voia dumneavoastră, dar nu ultima pe listă Monica Macovei, vor discuta despre coafuri, n-o să mai schimb canalul. Atunci mă voi aşeza comod în fotoliu şi voi fi numai ochi şi urechi, chit că n-o să pricep nimic.

Cum va suporta orgoliul meu masculin faptul că ne reprezintă o femeie? Voi vedea tot atunci.

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.



Autor: Adam
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

4150 citiri

13 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.