Smart Woman

Experienta senzoriala oferita de gradinarit “le permite oamenilor sa se conecteze la aceasta stare primara”, spune James Jiler, directorul fondator si executiv al GreenWorks Urban. “O multime de oameni inteleg acea experienta. Poate ca nu se simt intotdeauna in masura sa o exprime in cuvinte, insa inteleg ce se intampla”.

Lucrul in gradina are si alte recompense, mai putin spirituale. In afara de faptul ca ocupatia poate fi o sursa de produse proaspete si sanatoase, gradinaritul poate ameliora starea de stres, te tine in forma si chiar imbunatateste starea de spirit, relateaza Health.com.

Usurarea stresului

Un studiu facut recent in Olanda sugereaza ca cei care au ca hobby gradinaritul pot lupta cu stresul mai eficient decat cei care practica alte activitati de agrement si relaxare. Dupa finalizarea unei sarcini stresante, doua grupuri de oameni au fost instruite fie sa citeasca in casa, fie sa gradinareasca timp de 30 de minute. Dupa aceea, grupul care si-a petrecut timpul in gradina a raportat ca este intr-o dispozitie mai buna decat grupul de lectura. Si nu s-au inselat: cei ce au format primul grup aveau un nivel mai scazut de cortizol, hormonul stresului.

“Traim intr-o societate in care ne intindem la maxim capacitatea de a fi atenti”, spune Andrea Faber Taylor, doctor in horticultura si cercetator in cadrul Laboratorul de Peisagistica si Sanatatea Omului (Landscape and Human Health Laboratory) de la Universitatea din Illinois.

Oamenii au o capacitate finita in cazul atentiei cerute de catre telefoanele mobile, mail-urile si alte asemenea, explica Taylor, iar in momentul in care capacitatea este epuizata, avem tendinta de a deveni iritabili, dispusi sa gresim, distrasi si stresati.

Din fericire, aceasta “oboseala a capacitatii de a fi atenti”, pare sa fie reversibila. Pe baza unei teorii formulate pentru prima oara de catre cercetatorii de la Universitatea din Michigan, in anii ’80, Taylor si alti experti sugereaza ca ne putem reface prin implicarea in ceva ce ne cere o “atentie involuntara”, o forma de atentie ce nu necesita efort si pe care o folosim, de pilda, sa admiram natura.

Gradinaritul este un mod excelent de a combate stresul si oboseala de atentie, spune Taylor, deoarece ritmul mediului inconjurator si natura repetitiva, linistitoare a lucrarilor din gradina sunt toate surse de atentie ce nu necesita efort.

O sanatate mintala mai buna

Atentia fara efort necesara in gradinarit poate ajuta chiar si la ameliorarea simptomelor depresiei.

Intr-un studiu realizat in Norvegia, oameni care au fost diagnosticati cu depresie, stare de spirit proasta persistenta sau cu tulburare bipolara de tip II, au fost indrumati sa petreaca sase ore pe saptamana ocupandu-se de cresterea florilor si a legumelor. Dupa trei luni, jumatate dintre participanti au experimentat o imbunatatire semnificativa a simptomelor depresiei. Mai mult, starea lor de spirit a continuat sa fie mai buna timp de trei luni dupa ce s-a incheiat programul de gradinarit.

Cercetatorii sugereaza ca noutatea activitatilor de gradinarit poate fi suficienta pentru a-i scoate pe participanti din deprimare, insa unii experti au o explicatie mult mai radicala pentru modul in care gradinaritul ar putea usura depresia.

Dr. Christopher Lowry, profesor asistent de fiziologie integrativa din cadrul Universitatii din Colorado, a injectat soareci cu Mycobacterium vaccae, o bacterie inofensiva frecvent intalnita in pamant, si a constatat ca aceasta creste metabolismul si eliberarea de serotonina in unele parti ale creierului care controleaza functia cognitiva si starea de spirit, avand acelasi efect ca medicamentele antidepresive pe baza de serotonina.

Sapatul in pamant nu este la fel ca administrarea de Prozac, desigur, dar Lowry sustine ca - deoarece oamenii au evoluat impreuna cu bacteria mai sus mentionata si cu o serie de altele asemanatoare - lipsa acestor “vechi prieteni” in mediul actual a aruncat sistemul nostru imunitar in deriva. Acest lucru poate duce la inflamari, care sunt implicate intr-o serie de boli moderne, de la boli de inima, la diabet sau depresie.

“Reintroducerea acestor bacterii in mediul nostru de viata poate ajuta la atenuarea unora dintre aceste probleme”, spune Lowry.

Miscarea

Gradinaritul te scoate la aer proaspat si la soare. De asemenea, iti pune sangele in miscare. “Exista o multime de miscari diferite in gradinarit, astfel incat sa obtii anumite beneficii ca si cum ai face exercitii”, spune William Maynard, coordonatorul programului gradinilor comunitare din cadrul Departamentului de Parcuri si Agrement al orasului Sacramento.

Sapatul, plantatul, plivirea si alte sarcini repetitive care necesita forta sau intinderi sunt forme excelente de exercitii fizice, in special pentru persoanele care resimt exercitiile mai viguroase ca fiind o provocare, precum persoanele mai in varsta, cu dizabilitati sau care sufera de dureri cronice.

Fiind o activitate placuta in aer liber si orientata catre un scop anume, cu o finalitate clara, gradinaritul mai are un avantaj fata de alte forme de miscare: oamenii tind sa se tina de aceasta activitate si s-o faca mai des.

“Nu e doar exercitiu de dragul exercitiului in sine, care poate deveni plictisitor”, spune Katherine Brown, directorul executiv al Southside Community Land Trust, organizatie non-profit care sprijina gradinile comunitare si agricultura urbana in Providence, Rhode Island, SUA. “Reprezinta exercitiu intr-un context, exercitiu care iti consolideaza flexibilitatea picioarelor si utilitatea mainilor. Ai o motivatie pentru care vrei sa continui”.

Citeste articolul integral pe MedLive.ro