Londra. Foto: Pixabay.com
Așa că magia a fost că m-a luat verișorul meu de la aeroport cu mașina
și m-a dus direct la adresa mea, iar mușchii mei au rămas la locul lor
cât de cât, valizele mele cântărind destul de mult.
Am luat cât am putut cu mine, cât mi-a permis avionul.
Așadar
am ajuns acasă la mine, noua mea locuință londoneză, ne-am întâlnit cu
proprietarul sau cel care se ocupă de "cazări" plus cu amicul meu care
mi-a găsit casa.
Noua mea casă în Londra era de fapt o cămară
transformată în cameră. Încăpeau un pat de o persoană, un dulap, și o
chestie cu sertare. Atât! Valizele sub pat, iar restul pe unde mai
puteai dar nu prea mult că altfel nu aveai pe unde călca.
Am
luat casa în primire și m-am pus pe curațat. Salteaua, pereții, geamul,
pervazul, mobila aia modestă și parchetul. Da! Am parchet în cămară!
Fondul e bej, maro, pereții galben pal, nu e rău! Rama patului e
argintie! Trebuie să mărturisesc că dorm buștean! Are energie bună
cămara!
După curățenie, mi-au tremurat mâinile vreo două zile.
Mă simțeam ca copilul ăla, karate kid, după ce l-a pus Miaghi să spele
geamurile la mașină! Campionat la curățenie. Nici telefonul nu-l mai
puteam ține bine în mână, totul părea greu. Dar, a fost bine pentru că
m-a pregatit să fac ce aveam să fac în următoarele săptămâni.
Polishing! La greu! Precum în filmele acelea englezești gen Emma Heart,
sărăcana servitoare care a devenit bogată la maturitate. Acum asta
aștept și eu, roadele muncii mele :)))
În fine, odată camera curată m-am liniștit, am început să îmi caut de muncă, online, vreo trei săptămâni, degeaba.
Am tot stat prin casă și m-am tot întâlnit pe rând, cu vecinii din casă.
Pereții sunt subțiri, se aude tot, și mai ales cred că și pentru că i-am mai spalat / curățat eu!!! :)) very kidding!!!
Cămara
mea e la etajul 1, iar pe lângă ea mai sunt trei camere, un pic mai
mari decât a mea, mai pătrate, a mea fiind lunguiață. Camera mea este
ultima așezată, cum urci scara de lemn, scară vopsită în culoarea albă
și mochetată integral cu o mochetă roșie. M-am simțit vedetă de cum am
intrat în casă, asta până ce am intrat în cameră! Cred că și baia e mai
mare decât camera mea!!!! :)) și costă mai mult decât fosta mea chirie
de trei camere din Piața Victoriei!
Prima cameră este a unui
șofer de bus londonez din acela roșu tipic cu etaj, un negru înalt,
masiv și cu peste 45 masură la pantofi. Nu are păr, se rade, divorțat,
are 44 de ani și este tatăl a patru fete, cea mare având deja 18 ani. Un
șofer de bus londonez câștigă bine aici. E lux să fii șofer de bus.
Ajungi la 2500 pounds salariu pe lună, plus ore suplimentare, ești
boier.
Are origini nigeriene, dar s-a născut în Londra, deține
accent britanic, vorbește frumos, mai având 4 frați și surori născuți și
ei tot aici.
Dl.P, o să-l numesc așa, are obrajii tăiați, acum
doar cicatrici urât cusute, dar, are un zâmbet extraordinar care acoperă
tot. Când zâmbește, habar nu ai că este tăiat! Nu vezi altceva decât
zâmbetul sincer și natural. Nu știu de unde le are, dar am aflat că
înainte de a fi șofer de autobuz a fost polițist vreo 20 de ani. A avut
un in/accident și a trebuit să iasă din asta. Acum pe lângă șoferie se
mai ocupă de dez/asamblat scene la concerte sau alte event-uri de
fashion, muzică sau ce necesită scenă. E plăcut la voce, vorbește
frumos și zâmbește și mai frumos! Pentru că muncește în ture imposibile,
are o cameră cu baie, dar oricum e o cameră cam îngrămădită pentru
mărimea lui.
În camera alăturată, stă o tânără de 21 de ani din
Guiana Franceză, venită de trei ani în Londra, atunci neștiind o boabă
engleză, dar acum știe, și care lucrează și ca chelneriță dar și ca
beauty assistant. Este negresă și ea, subțire, înaltă cu craci lungi,
sâni rotunzi, își poartă spatele drept și ca toate negresele din Londra,
poartă perucă cu păr lung și lins. Îi stă bine, are gusturi bune la
peruci, le poartă frumos, nu recomandă meșele, dar nici nu renunță la
ele.
Este simpatică, plăcută, muncește mult, și își gătește
mâncarea duminică seara pentru a avea toată săptămâna, câte o caserolă
pentru fiecare zi. Am mai auzit despre acest obicei și la alții. Timpul e
important pentru că mergi distanțe lungi, iar de gătit în metrou nu
prea poți!
M. gătește specialități din Guiana Franceză, cu
legume bune, pui, banane sărate, banane dulci, ceva exotic Like! Din
când în când le trage la măsea dar este absolut delicioasă! :) adoptă un
stil angelic și nevinovat!!! :))
Cu ea îmi exersez franceza, dar
le combinăm destul de des, depinde de cât de obosite suntem, dar
engleza ei are accent britanic, a mea încă are accent balcanic.
Folosește deja expresii englezești, gen: yes, man!!! chiar dacă mi se
adresează mie.
Oricum auzi des pe aici și Aussie (Australian) accents / expresii gen: yes, mate!!! love, lovely, fantastic, excuse me, sorry!
Următoarea
cameră este ocupată de mama Dlui P. Are 71 de ani, tunsă scurt, își
vopsește părul cu vopsea pentru negrese, și este și ea înaltă și zveltă.
Când are bani, vrea să meargă la zumba, să facă mișcare. Zumba costă 6
pounds pe lună! A spus că e scump acum, pentru că a fost 5 pounds.
Oricum nu își arată vârsta!!!
Dar cum acum nu are bani, zice ea,
doarme cam toată ziua, și la fel de mult și sforăie. Aud tot prin
pereții aceștia subțiri. Ea are accent african, nu a reușit să scape de
el, câteodată bolborosește engleza, dar se înțelege ce spune. Nu are
multe de spus pentru că e mai tot timpul singură, este dominantă și îi
place să dea ordine. De fapt e prea singură și vrea să fie ascultată, să
vorbească cu cineva, din cauza asta tinde să critice.
Îi lasă
mereu de mancare fiului ei, inclusiv foia de aliminiu în tava din cuptor
pentru ca atunci când vine târziu, el doar să pună cartofii peste folie
să se facă.
Are mulți ani de muncă ca bucătar șef, și a lucrat
doar ture de noapte ca să poată avea grijă de copii în timpul zilei. A
făcut cinci copii cu același bărbat, iar bărbatul îi era useless. A
divorțat de el. El voia doar femei. A ieșit la pensie de doi ani, iar
acum își caută să facă voluntariat, altfel o va lua razna.
Numele
ei este european, a fost botezată creștină în Nigeria, la o vârstă
adolescentină, ea voind alt nume, dar a ascultat dorința tatălui ei, și a
rămas cum a vrut el.
Apoi este camera mea, cămara parchetată. V-am vorbit deja despre ea.
La
parter este doar o cameră mai mare, considerată dublă, unde când am
ajuns eu, locuiau doi bărbați, albanezi ziceau ei că sunt, un fel de
unguri din Transilvania, doar că Transilvania lor era Italia, Sicilia,
și erau italieni când aveau nevoie.
Spuneau ca sunt frați, dar
nu cred că era adevărat, doar dacă erau vitregi. Unul vorbea engleză,
altul nu. Cel cu engleză muncea ceva dar nu știu ce, că bani avea, și
mașini, iar celalalt stătea acasă și doar vorbea la telefon, tare.
Cel
cu mașinile vorbea limba italiană, și ne împăcam foarte bine, chiar
mi-a lăsat și o tigaie de calitate ca să am în ce găti. M-a lăsat să îi
folosesc tot ce avea de fapt. Om bun. C. este numele lui. Are 33 de ani
dar arată mai trecut, destul de grizonat pentru vârsta lui, și a spus că
a făcut și un fel de legiune străină prin Serbia, din când în când își
târâia un picior. Deja ruginit.
Avea și o prietenă creață, tot
albaneză, ce arăta bine, avea cam 35 de ani și lucra ca femeie de
servici, spunea ea, avea doi copii, la mama ei în Albania, și conducea
un Mercedes argintiu. Venise la 17 ani în UK, și avea pașaport britanic,
vorbea Engleză dar tot cu accent balcanic. Vocea ei nu îmi plăcea, era
așa stridentă, și nu era nici prea prietenoasă. Avea și de ce, C. o
plăcea pe M., negresa, căreia îi dădea mesaje de "I miss you", arareori
scris corect, pe la spatele creței albaneze. :))
Voia să fie om bun cu fiecare în parte. Și mama Dlui P. îl plăcea mult pentru că o ajuta să scoată gunoiul.
Cu
C. vorbeam italiană, pentru că de fapt era italian, dar de origini
albaneze, familia lui stabilindu-se de acum 500 de ani în Italia și încă
vorbind albaneza acelor timpuri. Nu e de mirare că se consideră albanez
mai mult.
Într-o zi, săturându-se să tot stea cu fratele lui
vitreg în același pat, a căutat altă chirie și a plecat. Ținem legătura
prin telefon, și ne mai întâlnim pe stradă în cartier din când în când,
așa neplanificat.
A propus să ne mutăm în aceeași casă cu el, eu
cu M., de fapt cu M, prioritar, dar e departe de metrou pentru noi, iar
pentru el care are mașini, nu are importanță distanța.
Apoi camera a stat goală o perioadă, și a fost liniște, iar mama Dlui P. fericită!
Într-o zi apare administratorul și zice, oki, va veni aici un cuplu, ea este însărcinată.
A
venit cuplul, ea mignionă cu ochi mari și o coadă în vârful capului,
iar el un pic mai înalt decât ea dar mult mai blondin și mai diform,
oricum nu un fotomodel. Cuplul a spus că sunt din Bulgaria, dar pentru
mine ei arătau ca din Turcia, dar și vorba lor era cam tot de acolo.
Joasă și dulce. Mai mult ea vorbea pentru că el nu prea știe engleză, ea
vorbind foarte bine. Dar era tot timpul lângă ea. Umbra ei. Apoi, s-au
mutat și am mai schimbat două - trei vorbe cu ea. Are un nume frumos, o
cheamă N. și are 24 de ani, este însărcinată și mai are o fată de 8 ani,
copia ei mai mică, pe nume Vi.. Vi., este o puștoaică veselă, ce
vorbește toată ziua, și își exprimă veselia exact ca o fetiță de vârsta
ei, sărind de pe un picior pe altul, pe vârfuri, prin casă, cântând sau
vorbind, nu neaparat cu cineva!
Este delicioasă!
Mama
ei, N., fiind însărcinată și simțindu-se rău din cauza sarcinii, face
drumuri dese la baie, dar totuși reușește să o asculte chiar dacă Vi,
chiar vorbește mult!
Vi. locuiește cu mama lui N., mai mult, se
duce la școală acolo în cartier, dar vine totuși și aici în vizită în
weekend. Nu știe când va fi ziua ei de naștere, dar știe că "the baby"
va veni după ziua ei.
N. a fugit din țara ei, pentru că a fost
cumva luată cu japca, de către un băiat nesănătos la minte, obsedat de
ea, ce a răpit-o vreo trei săptămâni, a lăsat-o însărcinată și a fost
tratată urăt. Cică astfel de răpiri sunt populare în Bulgaria.
Nu
a vrut să facă avort, chiar dacă mama ei a sugerat asta, iar acum mama
ei are grijă de Vi., ca să facă loc N. la noul bărbat din viața ei.
Noul
bărbat are 25 de ani, nu știe engleză, și lucrează de noapte, ca hamal
la un alt turc ce are un magazin. Dacă lucrează cu turci, e greu să
practice engleza mai util. N., înainte să fie însărcinată era chelneriță
și câștiga destul de bine. Acum nu rezistă, vomită și e obosită.
Câteodată
el vine pe la 4 dimineața de la muncă, ciocăne în geam iar ea îi
răspunde. Îi deschide ușa, și se pun pe povestit până spre dimineață! Îi
auzi, pereții sunt foarte subțiri. Mai și gătesc, lasă mizerie iar mama
Dlui P. o ia razna! Bucătăria ei a fost curată toată viața!
Vi.
mai vine din când în când în vizită, își prinde părul la fel ca mama ei
și după ce spune multe povești de la școală, mai spune că seamănă cu
sora ei, apoi zice pardon, și spune că mereu își confundă mama cu sora
ei. Probabil că așa a fost instruită să spună din când în când. N. o
iubește, și face orice ca să o educe frumos, și să nu semene cu tatăl
ei. Cel puțin așa spune, cu vocea ei sinceră și blândă.
Noul
bărbat nu e rupt din soare, încă fumează în cameră unde stau toți
patru, inclusiv copilul nenăscut, chiar dacă a promis că nu, dar e
singurul care are un salariu. Ne-a servit cu bomboane acum două zile,
când a împlinit 25 de ani. Părea fericit, iar ea purta o rochie roșie de
catifea, și părea și ea fericită! Înainte de a se naște copilul, vor să
se mute undeva mai spațios.
Apoi urmează living room-ul cu două
frigidere, apoi bucătăria care nu mai are usă, apoi baia în care intră
insecte (de care se sperie M. de fiecare dată când intră în baie) la
lumina care nu se stinge niciodată, și pe care o aprinzi trăgând de un
fir de sfoară, despre care inițial am crezut că e pentru ventilație. Din
bucătărie se iese în curtea din spate, cea cu gazon verde, cu gard
căzut de la furtuna Dorris, de care ar trebui să se ocupe vecinul, că
cică e partea lui de gard, cea stângă, și acum primăvara, avem toporași
și narcise strivite de gardul căzut, plus o tufă mare de mure.
Nu e rău, pentru că mai putem totuși să ne punem rufele la soare pe sârmă, fiind vreo trei disponibile.
Defectul casei e că are pereții foarte subțiri. Atâta tot!
În rest, aceștia sunt plini de povești.
-----
Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".
Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.
Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.