Smart Woman

Așa că magia a fost că m-a luat verișorul meu de la aeroport cu mașina și m-a dus direct la adresa mea, iar mușchii mei au rămas la locul lor cât de cât, valizele mele cântărind destul de mult.

Am luat cât am putut cu mine, cât mi-a permis avionul.

Așadar am ajuns acasă la mine, noua mea locuință londoneză, ne-am întâlnit cu proprietarul sau cel care se ocupă de "cazări" plus cu amicul meu care mi-a găsit casa.

Noua mea casă în Londra era de fapt o cămară transformată în cameră. Încăpeau un pat de o persoană, un dulap, și o chestie cu sertare. Atât! Valizele sub pat, iar restul pe unde mai puteai dar nu prea mult că altfel nu aveai pe unde călca.

Am luat casa în primire și m-am pus pe curațat. Salteaua, pereții, geamul, pervazul, mobila aia modestă și parchetul. Da! Am parchet în cămară! Fondul e bej, maro, pereții galben pal, nu e rău! Rama patului e argintie! Trebuie să mărturisesc că dorm buștean! Are energie bună cămara!  

După curățenie, mi-au tremurat mâinile vreo două zile. Mă simțeam ca copilul ăla, karate kid, după ce l-a pus Miaghi să spele geamurile la mașină! Campionat la curățenie. Nici telefonul nu-l mai puteam ține bine în mână, totul părea greu. Dar, a fost bine pentru că m-a pregatit să fac ce aveam să fac în următoarele săptămâni.  Polishing! La greu! Precum în filmele acelea englezești gen Emma Heart, sărăcana servitoare care a devenit bogată la maturitate. Acum asta aștept și eu, roadele muncii mele :)))

În fine, odată camera curată m-am liniștit, am început să îmi caut de muncă, online, vreo trei săptămâni, degeaba.

Am tot stat prin casă și m-am tot întâlnit pe rând, cu vecinii din casă.

Pereții sunt subțiri, se aude tot, și mai ales cred că și pentru că i-am mai spalat / curățat eu!!! :)) very kidding!!!

Cămara mea e la etajul 1, iar pe lângă ea mai sunt trei camere, un pic mai mari decât a mea, mai pătrate, a mea fiind lunguiață. Camera mea este ultima așezată, cum urci scara de lemn, scară vopsită în culoarea albă și mochetată integral cu o mochetă roșie. M-am simțit vedetă de cum am intrat în casă, asta până ce am intrat în cameră! Cred că și baia e mai mare decât camera mea!!!! :)) și costă mai mult decât fosta mea chirie de trei camere din Piața Victoriei!

Prima cameră este a unui șofer de bus londonez din acela roșu tipic cu etaj, un negru înalt, masiv și cu peste 45 masură la pantofi. Nu are păr, se rade, divorțat, are 44 de ani și este tatăl a patru fete, cea mare având deja 18 ani. Un șofer de bus londonez câștigă bine aici. E lux să fii șofer de bus. Ajungi la 2500 pounds salariu pe lună, plus ore suplimentare, ești boier.

Are origini nigeriene, dar s-a născut în Londra, deține accent britanic, vorbește frumos, mai având 4 frați și surori născuți și ei tot aici.

Dl.P, o să-l numesc așa, are obrajii tăiați, acum doar cicatrici urât cusute, dar, are un zâmbet extraordinar care acoperă tot. Când zâmbește, habar nu ai că este tăiat! Nu vezi altceva decât zâmbetul sincer și natural. Nu știu de unde le are, dar am aflat că înainte de a fi șofer de autobuz a fost polițist vreo 20 de ani. A avut un in/accident și a trebuit să iasă din asta. Acum pe lângă șoferie se mai ocupă de dez/asamblat scene la concerte sau alte event-uri de fashion, muzică sau ce necesită scenă.  E plăcut la voce, vorbește frumos și zâmbește și mai frumos! Pentru că muncește în ture imposibile, are o cameră cu baie, dar oricum e o cameră cam îngrămădită pentru mărimea lui.

În camera alăturată, stă o tânără de 21 de ani din Guiana Franceză, venită de trei ani în Londra, atunci neștiind o boabă engleză, dar acum știe, și care lucrează și ca chelneriță dar și ca beauty assistant. Este negresă și ea, subțire, înaltă cu craci lungi, sâni rotunzi, își poartă spatele drept și ca toate negresele din Londra, poartă perucă cu păr lung și lins. Îi stă bine, are gusturi bune la peruci, le poartă frumos, nu recomandă meșele, dar nici nu renunță la ele.

Este simpatică, plăcută, muncește mult, și își gătește mâncarea duminică seara pentru a avea toată săptămâna, câte o caserolă pentru fiecare zi. Am mai auzit despre acest obicei și la alții. Timpul e important pentru că mergi distanțe lungi, iar de gătit în metrou nu prea poți!

M. gătește specialități din Guiana Franceză, cu legume bune, pui, banane sărate, banane dulci, ceva exotic Like! Din când în când le trage la măsea dar este absolut delicioasă! :) adoptă un stil angelic și nevinovat!!! :))

Cu ea îmi exersez franceza, dar le combinăm destul de des, depinde de cât de obosite suntem, dar engleza ei are accent britanic, a mea încă are accent balcanic. Folosește deja expresii englezești, gen: yes, man!!! chiar dacă mi se adresează mie.

Oricum auzi des pe aici și Aussie (Australian) accents / expresii gen: yes, mate!!! love, lovely, fantastic, excuse me, sorry!

Următoarea cameră este ocupată de mama Dlui P. Are 71 de ani, tunsă scurt, își vopsește părul cu vopsea pentru negrese, și este și ea înaltă și zveltă. Când are bani, vrea să meargă la zumba, să facă mișcare. Zumba costă 6 pounds pe lună! A spus că e scump acum, pentru că a fost 5 pounds. Oricum nu își arată vârsta!!!

Dar cum acum nu are bani, zice ea, doarme cam toată ziua, și la fel de mult și sforăie. Aud tot prin pereții aceștia subțiri. Ea are accent african, nu a reușit să scape de el, câteodată bolborosește engleza, dar se înțelege ce spune. Nu are multe de spus pentru că e mai tot timpul singură, este dominantă și îi place să dea ordine. De fapt e prea singură și vrea să fie ascultată, să vorbească cu cineva, din cauza asta tinde să critice.

Îi lasă mereu de mancare fiului ei, inclusiv foia de aliminiu în tava din cuptor pentru ca atunci când vine târziu, el doar să pună cartofii peste folie să se facă.

Are mulți ani de muncă ca bucătar șef, și a lucrat doar ture de noapte ca să poată avea grijă de copii în timpul zilei. A făcut cinci copii cu același bărbat, iar bărbatul îi era useless. A divorțat de el. El voia doar femei.  A ieșit la pensie de doi ani, iar acum își caută să facă voluntariat, altfel o va lua razna.

Numele ei este european, a fost botezată creștină în Nigeria, la o vârstă adolescentină, ea voind alt nume, dar a ascultat dorința tatălui ei, și a rămas cum a vrut el.

Apoi este camera mea, cămara parchetată. V-am vorbit deja despre ea.

La parter este doar o cameră mai mare, considerată dublă, unde când am ajuns eu, locuiau doi bărbați, albanezi ziceau ei că sunt, un fel de unguri din Transilvania, doar că Transilvania lor era Italia, Sicilia, și erau italieni când aveau nevoie.

Spuneau ca sunt frați, dar nu cred că era adevărat, doar dacă erau vitregi. Unul vorbea engleză, altul nu. Cel cu engleză muncea ceva dar nu știu ce, că bani avea, și mașini, iar celalalt stătea acasă și doar vorbea la telefon, tare.

Cel cu mașinile vorbea limba italiană, și ne împăcam foarte bine, chiar mi-a lăsat și o tigaie de calitate ca să am în ce găti. M-a lăsat să îi folosesc tot ce avea de fapt. Om bun. C. este numele lui. Are 33 de ani dar arată mai trecut, destul de grizonat pentru vârsta lui, și a spus că a făcut și un fel de legiune străină prin Serbia, din când în când își târâia un picior. Deja ruginit.

Avea și o prietenă creață, tot albaneză, ce arăta bine, avea cam 35 de ani și lucra ca femeie de servici, spunea ea, avea doi copii, la mama ei în Albania, și conducea un Mercedes argintiu. Venise la 17 ani în UK, și avea pașaport britanic, vorbea Engleză dar tot cu accent balcanic. Vocea ei nu îmi plăcea, era așa stridentă, și nu era nici prea prietenoasă. Avea și de ce, C. o plăcea pe M., negresa, căreia îi dădea mesaje de "I miss you", arareori scris corect, pe la spatele creței albaneze. :))

Voia să fie om bun cu fiecare în parte. Și mama Dlui P. îl plăcea mult pentru că o ajuta să scoată gunoiul.

Cu C. vorbeam italiană, pentru că de fapt era italian, dar de origini albaneze, familia lui stabilindu-se de acum 500 de ani în Italia și încă vorbind albaneza acelor timpuri. Nu e de mirare că se consideră albanez mai mult.

Într-o zi, săturându-se să tot stea cu fratele lui vitreg în același pat, a căutat altă chirie și a plecat. Ținem legătura prin telefon, și ne mai întâlnim pe stradă în cartier din când în când, așa neplanificat.

A propus să ne mutăm în aceeași casă cu el, eu cu M., de fapt cu M, prioritar, dar e departe de metrou pentru noi, iar pentru el care are mașini, nu are importanță distanța.

Apoi camera a stat goală o perioadă, și a fost liniște, iar mama Dlui P. fericită!

Într-o zi apare administratorul și zice, oki, va veni aici un cuplu, ea este însărcinată.

A venit cuplul, ea mignionă cu ochi mari și o coadă în vârful capului, iar el un pic mai înalt decât ea dar mult mai blondin și mai diform, oricum nu un fotomodel. Cuplul a spus că sunt din Bulgaria, dar pentru mine ei arătau ca din Turcia, dar și vorba lor era cam tot de acolo. Joasă și dulce. Mai mult ea vorbea pentru că el nu prea știe engleză, ea vorbind foarte bine. Dar era tot timpul lângă ea. Umbra ei. Apoi, s-au mutat și am mai schimbat două - trei vorbe cu ea. Are un nume frumos, o cheamă N. și are 24 de ani, este însărcinată și mai are o fată de 8 ani, copia ei mai mică, pe nume Vi.. Vi., este o puștoaică veselă, ce vorbește toată ziua, și își exprimă veselia exact ca o fetiță de vârsta ei, sărind de pe un picior pe altul, pe vârfuri, prin casă, cântând sau vorbind, nu neaparat cu cineva!

Este delicioasă!

Mama ei, N., fiind însărcinată și simțindu-se rău din cauza sarcinii, face drumuri dese la baie, dar totuși reușește să o asculte chiar dacă Vi, chiar vorbește mult!

Vi. locuiește cu mama lui N., mai mult, se duce la școală acolo în cartier, dar vine totuși și aici în vizită în weekend. Nu știe când va fi ziua ei de naștere, dar știe că "the baby" va veni după ziua ei.

N. a fugit din țara ei, pentru că a fost cumva luată cu japca, de către un băiat nesănătos la minte, obsedat de ea, ce a răpit-o vreo trei săptămâni, a lăsat-o însărcinată și a fost tratată urăt. Cică astfel de răpiri sunt populare în Bulgaria.

Nu a vrut să facă avort, chiar dacă mama ei a sugerat asta, iar acum mama ei are grijă de Vi., ca să facă loc N. la noul bărbat din viața ei.

Noul bărbat are 25 de ani, nu știe engleză, și lucrează de noapte, ca hamal la un alt turc ce are un magazin. Dacă lucrează cu turci, e greu să practice engleza mai util. N., înainte să fie însărcinată era chelneriță și câștiga destul de bine. Acum nu rezistă, vomită și e obosită.

Câteodată el vine pe la 4 dimineața de la muncă, ciocăne în geam iar ea îi răspunde. Îi deschide ușa, și se pun pe povestit până spre dimineață! Îi auzi, pereții sunt foarte subțiri. Mai și gătesc, lasă mizerie iar mama Dlui P. o ia razna! Bucătăria ei a fost curată toată viața!

Vi. mai vine din când în când în vizită, își prinde părul la fel ca mama ei și după ce spune multe povești de la școală, mai spune că seamănă cu sora ei, apoi zice pardon, și spune că mereu își confundă mama cu sora ei. Probabil că așa a fost instruită să spună din când în când. N. o iubește, și face orice ca să o educe frumos, și să nu semene cu tatăl ei. Cel puțin așa spune, cu vocea ei sinceră și blândă.

Noul bărbat nu e rupt din soare, încă fumează în cameră unde stau toți patru, inclusiv copilul nenăscut, chiar dacă a promis că nu, dar e singurul care are un salariu. Ne-a servit cu bomboane acum două zile, când a împlinit 25 de ani. Părea fericit, iar ea purta o rochie roșie de catifea, și părea și ea fericită! Înainte de a se naște copilul, vor să se mute undeva mai spațios.

Apoi urmează living room-ul cu două frigidere, apoi bucătăria care nu mai are usă, apoi baia în care intră insecte (de care se sperie M. de fiecare dată când intră în baie) la lumina care nu se stinge niciodată, și pe care o aprinzi trăgând de un fir de sfoară, despre care inițial am crezut că e pentru ventilație. Din bucătărie se iese în curtea din spate, cea cu gazon verde, cu gard căzut de la furtuna Dorris, de care ar trebui să se ocupe vecinul, că cică e partea lui de gard, cea stângă, și acum primăvara, avem toporași și narcise strivite de gardul căzut, plus o tufă mare de mure.

Nu e rău, pentru că mai putem totuși să ne punem rufele la soare pe sârmă, fiind vreo trei disponibile.

Defectul casei e că are pereții foarte subțiri. Atâta tot!

În rest, aceștia sunt plini de povești.
-----

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.