Acasa | Articolul tau | “Vezi, ce personalitate are?”. "Da, una violenta", imi vine in minte uitandu-ma la un pici care il impinge pe altul pentru ca i-a...

Incredere in sine sau nesimtire?

“Vezi, ce personalitate are?”. "Da, una violenta", imi vine in minte uitandu-ma la un pici care il impinge pe altul pentru ca i-a atins masinuta

 SHARE  

Adaugat in 13 septembrie 2011

 “Vezi, ce personalitate are?”.

Cum ne crestem copiii? / Foto: Reuters

Scena dintr-un restaurant: un baietel de vreo 6 ani se plimba nestingherit prin sala in timp ce parintii se bucura de mancare din fata. Doar au un restaurant intreg care sa se ocupe de cel mic care trage de fetele de masa, da sa apuce cutitele sau, pur si simplu, isi vede de lucru prin posetele doamnelor. Parintii sunt impasibili. Nu vad nimic nelalocul lui.

Copilul se baga pe neasteptate in fata chelnerului ce ducea o comanda la destinatie. Acesta reuseste sa isi echilibreze farfuriile, insa impactul il tranteste pe cel mic. Parintii se ridica sa vada ce e cu el. Orice s-ar fi intamplat, copilul lor este, “by default” nevinovat. Asa ca incep sa tipe la chelner pe motiv ca nu are grija. Intrebarea mea: grija de cine, de copilul lor?

Prea multi parinti in ziua de astazi isi lasa parca copiii sa creasca in voia sortii, sperand ca bunele maniere sa li se vor infiinta in creier si in comportament de la sine. Recurg la eternul: “asa sunt copiii” uitandu-se cu ochii plini de admiratie la progenitura. “Vezi, mama, ce personalitate are?”. Da, una violenta, imi vine sa le spun uitandu-ma la vreun pici care il impinge pe altul pe motiv ca a indraznit sa ii atinga masinuta lasata pe nisipul de la terenul de joaca.

Problema e ca ii lasam pe copii sa fie copii toata viata. Undeva pe drum, unii adulti au hotarat sa renunte la orice fir de autoritate pe care il mai aveau asupra progeniturilor proprii. Vor sa le fie prieteni, mai degraba decat parinti. Doar ca rezervorul de prieteni e destul de mare, pe cand parintii vin in editie limitata.

Nu este datoria parintelui sa fie prietenul celui mic. Pentru asta exista copiii de aceeasi varsta. Treaba parintelui este sa se comporte ca atare si sa gaseasca timp sa ii acorde copilului atentia necesara pentru a-l educa, pentru a-si bate capul cu problemele lui, pentru a-i explica cum si de ce trebuie sa facem anumite lucruri si pentru a-i spune “nu”, atunci cand e cazul. Bineinteles, aceste “nu-uri” inseamna si ca vei deveni persoana cea mai putin placuta de catre copil, cel putin pentru moment. O spun din experienta proprie.

Am fost nevoita o data sa anulez o vizita in parcul de distractii cand fetita mea de 5 ani a refuzat sa renunte la pijamale pentru hainutele de strada. I-am spus ca, daca nu se schimba, nu mergem. Avand in vedere ca de o saptamana numai despre asta a vorbit, ma asteptam sa se echipeze imediat. Cum nu s-a intamplat, am ramas acasa in ciuda tipetelor si a plansului. Nu i-a convenit, dar a invatat de aici ca unele lucruri nu se negociaza.

Este absolut normal sa vrem sa ne protejam copiii, sa modelam persoane capabile sa aiba grija de propria persoana si sa se fereasca de probleme, ori de persoane problema. Parintii ar trebui totusi sa ii invete pe copii, printre altele, cum sa se comporte cu ceilalti, cum sa se raporteze la cei din jur, cum sa deosebeasca binele de rau. Doar ca, uneori nici parintii nu stiu prea bine aceste lucruri, daramite sa mai invete si pe altcineva, mai ales pe un copil.

Intr-o oarecare masura, si generatia mea a fost protejata de parinti. Insa, in cazul meu si al multor prieteni de-ai mei, parintii ne-au invatat ca nu suntem buricul lumii. Chiar si lucrurile mici, cum ar fi faptul ca si-au permis din cand in cand o seara in oras, sau in vizita la prieteni de familie, in timp ce pe noi ne-au lasat acasa (sub supraveghere pana pe la 10 ani), ne-au facut sa pricepem ca nu totul ni se cuvine. Am vrut o jucarie nu stiu de care, o rochie sau orice altceva lipsit de necesitate, a trebuit sa muncim pentru asta, in general facand cate ceva, in plus, prin casa sau gradina.

Ne-au impus limite. Nu as zice ca asta ne-a facut insa sa fim niste adulti limitati. Nu ni s-a atrofiat personalitatea si nu ne-am transformat in presuri pentru picioarele altora. De ce atunci, unii dintre noi sunt atat de grabiti sa indeparteze toate limitele si sa aplaude rezultatul ca fiind un exemplu de personalitate libera, de incredere netarmuita in sine? Ce te faci daca rezultatul este doar nesimtire si egocentrism?

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii si clipuri video.



Autor: Dora
 


 SHARE :  Trimite pe mail
copiieducatiemaniereintelegerepersonalitateprotectienesimitireegocentrismincredere in sine CITESTE MAI MULTE DESPRE

7403 citiri

79 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.