Smart Woman

Unii dintre ei, cuminti, ascultatori, incearca sa probeze la ei in gradina efectele acestei binecuvantate metode de protejare a pamantului si culturilor; altii, mai tantosi si mai increzatori in cunostintele proprii incearca sa tina piept "veneticului orasean", care indrazneste sa le bage nazbatii in cap.

Surpriza vine cand constata cu propriii lor ochi, ca ceea ce se indarjesc ei sa conteste se dovedeste a fi asa cum le zice vecina – venetica. De aceea vin si zic cu mana pe inima: mulcitul este cea mai eficienta si la indemana agrotehnologie.

Haideti sa ne reamintim cateva dintre beneficiile unei astfel de tehnologii:

• impiedica evaporarea apei de la nivelul sistemului radicular;
  
• protejeaza radacinile plantelor de diferentele bruste de temperatura: impiedica incalzirea in exces pe timp de vara si de inghet pe timp de iarna;
  
• prin folosirea cu discernamant, cu mult cap cu alte cuvinte, a mulciului organic asiguram un nivel optim de aciditate a solului;
  
• imbogateste solul cu substante hranitoare si benefice , imbunatatindu-i structura, prin urmare, regenerandu-l;
  
• prin mulcire tinem „ostatice” substantele bune din sol si astfel se impiedica „spalarea” si „vantuirea” lor in urma ploilor, gerului, vanturilor;
  
• inabusa buruienile, impiedicand dezvoltarea lor, pentru ca nu permite patrunderea luminii (stratul trebuie sa fie de cel putin 7-10 cm);
  
• mulciul organic permite inmultirea miscroorganismelor benefice in substrat si le ajuta in munca lor neostoita;
  
• protejeaza plantele de daunatori;
  
• sa nu uitam ca amplasat sub diferite culturi decorative da gradinii un aspect ingrijit si natural;
  
• mulciul impiedica stropirea cu noroi a plantelor pe timp de ploaie sau cand udam gradina;
  
• impiedica formarea mucegaiului la unele culturi: capsun, dovleac;

Cu ce mulcim? Tipuri de mulci

Mulci organic

Buun! Am trecut in revista cateva dintre beneficiile acestui mod de protectie, hranire si decorare a gradinii. E vremea sa insiram drept exemple cateva tipuri de mulci organic:

• Compostul de gradina – reactie neutra – de departe lider intre „mulcitori”, chiar mai bun decat balegarul. Contine substante hranitoare, mai ales fosfor, imbunatateste structura solului, apara de supraincalzire sau racire excesiva (inghet).
  
• Balegarul bine maturat – reactie slab alcalina – (de multe ori se prefera in combinatie cu paie macerate) – in calitate de strat de mulcire i-ar sade mai bine laolalta cu stratul de suprafata de pamant, pentru ca altminteri se cam prapadesc bunatate de substante hranitoare, mai ales azotul. Deci: balegarul se inglobeaza in pamant, altfel, degeaba il imprastiem!
  
• Iarba cosita – bogata in azot este cel mai des si la indemana material folosit pentru mulcire. Inainte de a fi imprastiata pe locurile alese, e bine s-o tinem o vreme sa se „zvante”, adica sa se mai ofileasca, sau chiar sa se mai usuce. De ce? Pentru ca exista pericolul sa intre prea repede in procesul de descompunere. Mai mult chiar, se va imprastia in strat subtire , de cel mult 8 cm, deoarece altminteri va duce la supraincalzirea substratului si nu ne dorim asa ceva, mai ales pe timp de vara. Pe langa iarba cosita sunt bune si buruienile, pe care, deasemenea, le lasam sa se ofileasca, dar ATENTIE! In nici un caz nu folosim buruieni inflorite sau si mai grav, care au legat deja seminte!!!! Va veti blestema zilele, noptile, serile si amiezile, da’ ce zic eu! Chiar si lunile si anii! Pentru ca va veti trezi cu un multiplicator de dânsele si vai si amar de noi!!
  
• Paie maruntite – prin descompunere inghite azotul din substrat – ca strat de mulcire e foarte bun, dar din nefericire contine si seminte de buruieni, deci va trebui sa fim atenti ca inainte de imprastiere sa-l scuturam pe o folie nu sa-l vanturam, deoarece, dupa cum va aminteam, intervine treaba cu blestemul semintelor. Ca si in cazul rumegusului, talasului, cojii de copac, trebuie avut grija sa adaugam ingrasamant ce contine azot: cenusa, faina de oase, zeama de urzici, „apa” de gunoi de grajd sau de pasari.
  
• Rumegus si talas – reactie slab acida – este foarte indicat pentru culturile de legume si fructe perene. E bine sa ne abtinem la utilizarea lui la culturile anuale, deoarece, dupa recoltare, se va amesteca cu substratul de pamant si in timp duce la cresterea aciditatii, saracirea in azot si deteriorarea stratului fertil. Se va utiza impreuna cu apa de balegar, cenusa, faina de oase, „apa” de gainat
  
• Coaja de copac, ţandara de lemn – reactie usor acida – Le utilizam mai mult in calitate de strat decorativ de acoperire pentru a nu lasa gol niciun petic de pamant.
  
• De preferat ca ţandarele de lemn sa aiba intre 1 si 5 cm. Este un material de mulcire foarte potrivit pentru arbustii si pomii fructiferi, dar si pentru cei decorativi. Cu o astfel de paturica cel mai bine se simte zmeura. Nu uitati combinatia de ingrasamant aducator de azot.
  
• Cele provenite de la conifere (fie coaja fie tandara) ar fi bine sa stea o vreme la compostare, cam un an, inainte de a le utiliza in gradina (cauza sunt rasinile pe care le contin in cantitate considerabila).
  
• Cetina (acele) de conifere – reactie acida – De departe cel mai potrivit material pentru capsuni, chiar mai potrivit decat paiele. Raspandita printre randuri impiedica atacul si difuzarea putregaiului cenusiu, iar dupa ploaie fructele raman curate. De preferat sa se foloseasca doar pentru culturile/plantele acidofile (rhododendroni, hydrangeea-hortensia-, merisor, afin, rachitele,)
  
• Turba – reactie acida – protejeaza solul de razele soarelui, pastreaza umiditatea. Sub stratul de turba nu se formeaza crusta si datorita culorii inchise a materialului regimul de temperatura este apropiat de cel ideal pe timp de vara. Nu este indicat pentru o mulcire totala si se foloseste cu predilectie pentru culturile/plantele acidofile.
  
• Mranita de frunze – reactie neutra spre slab acida – suficient de bogata in substante nutritive;
  
• Ziare (alb/negru), hartie de impachetat, carton, ambalaje diverse – este bine sa fie folosite drept suport pentru alte materiale de mulcire, de preferat organice, iarba, mranita de frunze. NICIODATA nu se foloseste ca atare, deoarece trage toata umiditatea din sol.
  
• Coaja de ou – buna si in lupta cu limacsii si melcii
  
• Coaja de nuca – dar atentie, are un continut crescut de iod
  
• Resturile de la productia de bere (hamei) – extrem de hranitoare, dar nu in exces
  
• Compostul de miceliu – reactie alcalina –
  
• Zatul de cafea – reactie acida –
  
• Resturile vegetale (masa verde maruntita) de la siderate, leguminoase (mazare, bob, fasole), foarte bogate in azot, plante medicinale si aromatice (alunga daunatorii)
  
• Coaja de la boabele de cacao, mai neobisnuit, ce-i drept, dar foarte bogata in azot numai ca este extrem de TOXIC pentru caini mai ales!!!

Mulci anorganic

• pietris, spartura de piatra, marmura, calcar, piatra decorativa, keramzit, argila expandata – arata foarte bine printre plantele decorative, conifere, arbusti decorativi. Atentie insa, pe langa plantele acidofile spartura de calcar face ravagii! Este bine ca stratul sa fie aplicat mai intai peste un material geotextil, care lasa sa treaca aerul si apa.
• Folia si material geotextil, mai ales cel din urma sunt eficiente pentru plantele tinere. Materialul geotextil este foarte util la culturile de capsuni, legume pentru ca permite trecerea aerului si a apei catre radacini si , totodata inabusa buruienile si nu le permite dezvoltarea.

Stratul de mulcire este un excelent pastrator al umiditatii substratului la nivelul sistemului radicular al plantelor. Dar trebuie avut in vedere ca la udare sa folosim o cantitate mult mai mare de apa decat in cazul udarii pamantului neacoperit, deoarece trebuie udat si stratul de mulcire si substratul de sub el. Pe timp calduros si/sau secetos se recomanda udarea mai rar dar mult mai intens.

In partea a doua va vom prezenta cand si cum sa mulcim ca sa beneficiem la maxim de avantajele aceste tehnologii, ne auzim maine!