Acasa | Articolul tau | Novelele din viata noastră

Novelele din viata noastră

 SHARE  

Adaugat in 27 iunie 2017

Novelele din viata noastră

Femeie

Zilele trecute m-am revăzut cu prietena mea, cea aflată în procesul de divorț. Impenetrabilă! După cum m-am așteptat, neavând altă soluție decât să fie puternică in fata copiilor și-a asumat identitatea de femeie puternică și asta se vedea pe toate planurile.

Aparent veselă, nepăsătoare, indiferentă, detașată. Am vorbit de tot și de toate fără prea multă implicare emoțională și fără nici o lacrimă.

Ne-am îmbrățișat de bună revedere și mi-a spus razand:

- Nu mă pupa prea mult, deja am probleme cu redefinirea "familiei".

- Stai liniștită, i-am replicat asezandu-ne, voi veți fi întotdeauna o familie!

Nu i-am prins ironia inițială, abia mai târziu am înțeles sensul vorbelor ei.

- Nu mai e așa de ușor draga mea, deja copiii mei vor mai avea un frățior sau o surioara.

Am respirat mirată, m-am uitat întrebător la ea, nu am spus nimic. Nu îmi place să speculez lucruri ambigui și am tăcut.

Am comandat, ea l-a complimentat pe chelner si a râs. Mă uitam la ea, era puțin schimbată. Părul vopsit perfect, tenul impecabil, unghiile roșii perfecte.

Nu sunt genul iscoditor, am lăsat-o pe ea să continue.

- Și, cum spuneam draga mea Iasomie, copiii mei au cazut de la statut. Se va reduce pensia alimentară pe care nu mi-a plătit-o sotul și mai mult. Partenera lui e însărcinată în 6-8 luni.

- Era de așteptat, am replicat, na, oamenii de iubesc, ea e tânără, cred că își dorea copii.

M-a privit rece încercând să dea un sens vorbelor mele, dacă o iau peste picior sau sunt serioasă. Am rămas impenetrabilă și neutră, despre lucrurile firești nu se pot spune prea multe.

- Stii ce a fost cel mai greu? A trebuit sa le spun eu copiilor. Eu, pentru că soțul meu nu s-a deranjat să le pomenească nimic. A fost greu!

Am ridicat din spranceană și am sorbit din cana cu ceai. M-am gândit dacă să o întreb ce a fost greu, cum a reacționat băiatul cel mic sau fiica adolescentă ... dar nu am putut spune nimic.

- Știi, prima întrebare a băiatului a fost dacă noi mai avem o familie. Dacă noi am rămas fără familie pentru ca tata a plecat și are alți copii?  De parcă familia o face soțul meu și nu noi trei, auzi la el! a încercat să râdă ea ironică ,dar nu i-a prea reușit.

- Poate cu discuțiile astea ... spun eu încet.

Nici nu ma aude.

- Nu înțeleg, de ce îi mai spui "soțul tău", creezi confuzie copiilor!? întreb tare, să fiu sigură că mă aude.

- Pai încă este soțul meu! Până la ultimul termen care pare că va fi în toamna, este incă soțul meu! Asta dacă nu ne mai prelungește judecătorul.... Și mă privi parcă dorindu-si să se prelungească.

- Și copilul cel mic se va naște în afara familiei? întreb mirată eu, o tradiționalistă.

Mă privește iar cu gheată in ochi. Știu că a suferit mult și este extrem de sensibilă in această problemă, nu ar suporta că cineva să o ia peste picior. E suspicioasă chiar și pe mine, prietena ei, ca orice femeie rănită în valori și principii. Se înmoaie și privește trist către prajitura din fata ei, neîncepută.

- Știi, am avut momente cand mă gândeam să merg eu la judecător să rog să grăbească divorțul. Copilul acela nu are nici o vină, merită să se nască în cadrul unei familii, cu mama și tatăl alături. Va avea doi frați mai mari…

Privește în gol și văd in ea femeia bună și sufletistă care a fost dintotdeauna.

-M-am sfătuit și cu duhovnicul despre asta, continuă ea. Mai mult m-a confuzat. El e totusi sotul meu, cununia religioasa e pe viata sau cel putin asa e teoria. Dar acum, ca a aparut cel mic, ar trebui protejat. Naiba stie, continua ea râzând putin. Oricum avocata mi-a spus că nu am ce face până la următorul termen.

M-am bucurat să redescopăr bunătatea din inima ei si ca nu s-a departat de tot de duhovnic. Pare ca nu prea ii foloseste in aceste momente, din contra, produce confuzie, dar măcar are cu cine să vorbească. Oamenii buni răman buni chiar și după dureri. Își poartă cu tărie imaginea de femeie puternică dar, în inima ei, a rămas aceeași prietena de nadejde pe care o știu dintotdeauna.

- Știi și tu și știu și eu că nu aveai cum. Tu nici nu ai fost chemată la infatisarea asta, doar copiii. Lasă așa, se va rezolva intr-unul fel, am spus incurajând-o și încercând să schimb subiectul.

M-a privit trist și a schimbat subiectului pentru un timp.

- Știi, merg de ceva timp cu băiatul la psiholog, mi-a șoptit cu rușinea tradițională pe care o are toată lumea când vorbește de psiholog. Mi-e teamă că nu va trece ușor peste problemele astea. E recalcitrant la școală, nu mai învață, se bate cu colegii, e mereu supărat. Nici nu mai știu ce să fac. Se simte abandonat, își urăște tatăl și pe mine, nu poate înțelege de ce nu mai este el preferatul tatei. A simțit apariția copilului mai mic ca o amenințare și mai mare, se simte abandonat complet. Nu mai știu ce să fac, sunt la capătul puterilor cu el.

- Ai încredere în psiholog și acordă timp, îi răspund eu încet. Are nevoie de timp și de iubire infinită, să știe că îi ești alături.

- Uneori îmi spune că am să îl părăsesc și eu, că îmi voi găsi pe altcineva. Îl asigur că niciodată nu voi pleca de lângă ei. Uneori pare ca ma crede, alteori se închide în camera lui. Nimic nu funcționează.

Oftează greu și îi simt neputința in tristetea gesturilor.

- Pai poate îți vei găsi și tu pe cineva, incerc sa schimb cu ton glumeț subiectul. Ești tânără, frumoasă, arăți excelent chiar!

Mă privește rece si tăios apoi zambeste din interior:

- Ha, ha, nu credeam vreodată că voi slabi fără cură 20 de kilograme! Nu doresc nimănui astfel de slăbiri. Mi-e dor de mine cea dinainte, mai grăsuță și mai liniștită, cu bărbatul prin acasă. Nu îți face griji, nu îmi mai trebuie alti bărbați. De ce nu o femeie, completa ea râzând si punandu-si mana peste mana mea.

Râd odată cu ea și o mângâi pe mană. Apăs să îi simt oasele mai bine și îmi dau seama că e rece. Se văd venele pe mană și monturile degetelor. O privesc zâmbind încercând să îi transmit optimism.

Tace si mănâncă încet prajitura, privește oamenii din jur, e departe de mine cu gândul. Sau încearcă să mă evite. Da, cred că mai degrabă asta. Nu zic nimic, știu că trebuie să o las pe ea. Dacă vrea să spună ceva, îmi va spune când va fi pregătită, dacă nu, nu.

Se scuză să meargă la baie, vorbim apoi de cunostintele comune, mai cere o cafea lungă, și mă privește fix. Tac, știu.

- Vrea să se reîntoarcă acasă, "scuipă" ea repede către mine. Și mă privește cu putină jenă.

Incerc să ii respect confidenta și nu mă arăt nici uimită și nici revoltată. Nu mi-ar fi spus nimic dacă ar fi simțit cumva că o judec in vreun fel. E doar viața ei, știu, nu trăiesc eu in locul ei.

- Ne ...  reintelegem...

Acum ii înțeleg “radierea”. Probabil au avut (sau au din nou) un timp împreună, sexual. Și ... ar putea să îl ierte. Dincolo de suferintele copiilor, dincolo de copilul ne-născut încă, dincolo de anii de suferință.

Mă doare acestă adicție a femeii din ea de sotul ei si de viața sexuală. Acum, toata iertarea aceasta pentru un sex bun…

- Cred că e complicat putin, zic eu silabisind. Sunt foarte multe de care trebuie sa țineti cont....copiii, cealaltă femeie, copilul mic... A venit acasă sau încă stă cu ea?

Se ridică puțin rușinată, își strânge haina și poșeta căutând după bani, evitandu-mi privirea.

- Sta la ea, desigur. Ea nu știe, spune repede rosind putin. Dar e totusi sotul meu, spune apasat cu un sentiment de posesiune si putină revoltă. Fac sex cu sotul meu, avem 20 de ani de căsătorie, nu cred că trebuie să ma justific, ridică ea putin vocea către mine!

O privesc mirată, nu am spus nimic si nici nu e treaba mea să imi dau cu părerea. Isi coboară privirea putin rusinată pentru iesirea ei.

Te rog plăteste tu și pentru mine, mă roagă lăsand banii.

Face un semn de la revedere și că mă va suna. Un "te țin la curent" pare că îi citesc de pe buze și se pierde în multimea de la mall.

Da, e complicat! Viața e complicată!

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.



Autor: Iasomia
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

4393 citiri

4 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Articolul tau

Ou sont les neiges d'antan?

Ou sont les neiges d'antan?

A nins mult in cartier, am stat mult in casa si am ascultat radioul. Cu ochii pe geam, mi-am adus aminte de niste dupa-amiezi de iarna din copilaria mea mica la Magura, cand stateam in bluza si strampi si sosete de lana in pat la bunica in camera.

Carte si Film

7 filme de animatie asteptate in 2017

7 filme de animatie asteptate in 2017

Despicable me 3 - Steve Carell si Kristen Wiig isi reiau rolurile in cea de-a treia parte a filmului, în regia lui Pierre Coffin și Kyle Balda și co-regizat de Eric Guillon, in care Balthazar Bratt, un copil celebru din 1980, nascoceste un sistem de dominație mondială.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.

Familie

Fii un tată, nu un portofel!

Fii un tată, nu un portofel!

Ce copil nu se bucură atunci când tata cheltuie bani în neștire pentru dorințele lui? Dar oare are nevoie copilul de toate acele daruri? Psihologii spun: fii un părinte, nu un portofel.

Calatorii

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Pe lista ta de New Years Resolutions sigur se află sa călătorești mai mult. Gândul la destinații exotive ți-a rămas întipărit în minte încă de vara aceasta, când nu ai putut să rămâi rece la avalanșa de poze din destinații exotice de pe Facebook și Instagram.

Articolul tau

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Filmele, minunatele filme, fără de care n-am putea trăi, ne plac cu atât mai mult cu cât sunt mai apropiate de realitate, dar și cu cât mai mult se îndepărtează de ea.

Articolul tau

O altfel de despărțire

O altfel de despărțire

Gata, a venit momentul. Casa e goală, hainele și cărțile ei nu mai sunt la locul lor. Dezordinea, cândva exasperantă, a lucrurilor acum este înlocuită cu rafturi goale.

Articolul tau

Ma intorc acasa

Ma intorc acasa

Au trecut anii, multi petrecuti in multe tari, care mai de care mai dezvoltate si mai mandre. Intr-o zi insa am simtit ca s-a facut vremea sa ma intorc acasa.

Opinii

Of, Parentingul

Of, Parentingul

Tot aud de câteva primăveri despre modern parenting . Adică cum vine asta? E vorba de părinții moderni?

Articolul tau

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

M-am trezit devreme în acea dimineață rece de ianuarie. Trebuia să ajung la înmormântarea mătușii mele.