Acasa | Smart Story | Districtul rosu din New Orleans la inceputul secolului XX
Prostituata din New Orleans. Foto: John Ernest Joseph Bellocq
In anul 1912, fotograful de origine americana s-a aventurat, sa presupunem ca in scopuri pur profesionale, in Storyville, cartierul rosu din New Orleans. Conform sobadsogood.com, fotografiile facute prostituatelor de acolo nu au fost publicate in decursul vietii sale.
Instantaneele au fost descoperite mult dupa moartea fotografului, aruncate intr-un sertar din cabinetul sau de lucru. Au fost apoi achizitionate de catre un alt fotograf, Lee Friedlander, si publicate de acesta in cartea numita "E.J. Bellocq Storyville Portraits".
New Orleans era, inainte de Primul Razboi Mondial, un oras jilav, periculos si lovit periodic de maladii. Administratia era ineficienta si corupta. La fel si politia. Un politist castiga la vremea respectiva putin peste un muncitor necalificat.
In "Brothels, Depravity, and Abandoned Women" Judith Kelleher Schafer scrie ca prostitutia era pentru municipalitate a doua sursa de taxe ca importanta. Prima era portul orasului. Deoarece prostitutia nu era ilegala, femeile erau amendate pentru diverse alte mici ilegalitati precum vagabondaj, comportament indecent, limbaj obscen, ebrietate.
Fetele erau in special tinere (cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani) si ajungeau in acea situatie din cauza saraciei, pentru ca fusesera seduse si abandonate, pentru ca le placea viata libera si imprevizibila sau pentru simplul fapt ca prostitutia era mai bine platita decat orice alta meserie disponibila femeilor in acea epoca.
In incercarea de a controla fenomenul in crestere, municipalitatea orasului New Orleans a decis in 1898 sa restranga legalitatea prostitutiei la o arie de aproximativ 40 de case dintr-un colt al Cartierului Francez. Acea zona, denumita Storyville dupa initiatorul legii, a functionat ca si Cartier rosu pana in 1917, noteaza slrlounge.com.
Acolo au fost facute fotografiile lui Bellocq. La vremea respectiva, acestea ar fi fost considerate deosebit de provocatoare iar initiativa ar fi fost una controversata. Poate acesta a fost si motivul pentru care Bellocq a ales sa le pastreze departe de ochiul public.
Un secol mai tarziu, aceste imagini nu mai inspira nimic promiscuu sau blamabil, ci doar o pagina de istorie surprinsa in imagini alb-negru.