Smart Woman

A fost singurul criteriu pe care l-am putut pastra dupa ce ofertele tentante defilau pe ambele parti ale drumului. Indicatorul Taverna S*rbului -> 5 km a fost ca un semn ceresc. Am oprit in parcarea in care mai erau vreo 5-6 tiruri plus ceva dubite pentru transport marfa.

La intrarea in restaurant, din fata si din stanga ne-a intampinat un puternic miros de odorizant de toaleta. Atacul olfactiv ne-a aruncat spre flancul drept unde am picat in mainile a doua “sitting hostesses” care ne-au atacat fara preludiu: “Doua persoane la terasa?” Tactica de gherila aplicata la intrare, decorul si fetzele celor doi chelneri pareau rupte din pregatirea luptei de la Calugareni (1971, regia Sergiu Nicolaescu). Amintindu-mi si de faza cu otravitul fantanilor, mi-am facut o nota mentala sa cumpar doar bauturi imbuteliate.

Am fost condusi la “masa de doua persoane de pe terasa”. La masa de linga noi se turnau secvente pentru Animal Planet: doi urangutani leorpaiau niste ciorbe.  S-a dovedit peste cateva minute ca erau hominizi: i-a dat de gol priza pe care o foloseau la fumat, se vedea ca degetul mare e opozabil. Am schimbat masa, si ne-am mutat mai departe de platoul de filmare. Nici acum nu a fost o reusita totala pentru ca am dat peste aripa rutiera a fan clubului Mircea Badea, cei doi aderenti tocmai declamau franturi din ultimul show al spagatistului. Textul integral al showului o sa apara in memoriile pe care le are in pregatire, asa ca nu am luat notite.

Dupa ce am trecut cu bine de ambuscada de la intrare, de secventele de safari si de euforia sustinatorilor lui Mircica, m-am instalat comod in scaun. Senzatia de pericol persista in aer asa ca am cerut o centura de siguranta si instructiunile PSI. Mi-am trasat mental traseul spre cea mai apropiata iesire de urgenta, am cerut un costum antichimic si am facut si o repetitie de alarma de incendiu: am scos 30 de secunde pina in parcare la masina.

Dupa toate astea m-am simtit mai relaxat si am inceput sa rasfoiesc meniul.

Eheiii, cum m-au mai napadit amintirile copilariei! Frumoasa realizare artistic, insa eu nu reuseam sa ma dumiresc care sunt felurile de mancare si cat costa fiecare. Pagina cu preparate din peste parea o ilustratie din "Ursul pacalit vulpe", la capitolul gratare parca erai in "Cei trei purcelusi", salatele te duceau in lumea lui "Jack si a vrejului de fasole" iar la deserturi simteai ca esti in casuta de turta dulce a lui Hansel si Gretel. Intr-un final, am comandat aratand cu degetul pozele pe care le voiam.

Dupa un timp de asteptare rezonabil, au aparut si pozele care alcatuiau meniul: salatele, garniturile si gratarul asortat. Salatele erau in regula, la fel si garniturile. Problema era la gratar: arata exact ca in poza din cartea de povesti, adica ii lipseau mirosul  si gustul. Micii erau facuti la tigaie si reincalziti discret la microunde, cotletul fusese facut pe aragaz, iar frigaruile erau tot bucati de cotlet puse pe o scobitoare lunga. Toata mancarea era servita dupa ultimul model bio-eco, la temperatura camerei. Eu sunt un pic mai de moda veche si mi-ar fi placut ca micii si cotletul sa fie adusi sfaraind. Mi-am reamintit insa ce m-a adus acolo: foamea si dorinta de nu face vreo toxinfectie alimentara. Ambele obiective au fost atinse contra sumei de 125 de lei. M-am gandit ca e scump, dar apoi mi-a venit in minte ca sanatatea e un lucru de pret si ca e bine sa nu te zgarcesti cind vine vorba de corpul tau.

Dincolo de oarece exagerari stilistice bazate insa pe realitati, pranzul a aratat cam asa: pret de meniu de nunta, calitate de cantina studenteasca si serviciu rezonabil. Nu am priceput nici in ruptul capului de ce o fi nevoie de sitting hostess intr-un loc unde clientii sunt soferii de TIR si proprietarii de Dacii papuc.

Pentru comparatie, cu o zi inainte, la taverna unui sarb pe malul celalalt al Dunarii, am mancat si am baut net superior cantitativ si calitativ. Masa a fost tot pe terasa si tot cu vedere la Dunare, dar nu am avut sitting hostess. Totalul a fost echivalentul a 75 de lei. Si daca cumva credeti ca sunt malitios sau rau intentionat, putem sa comparam mere cu mere si pere cu pere, o cola la TS costa 6 lei, la sarb era 3.5 lei. Berea romaneasca 9 lei (500ml) iar la sarb 3.5 lei(500ml). Pestele la TS era 14 lei/100g, la sarb era 4.5 lei/100g.

In concluzie, va doresc “Dobar apetit” si nu “Pofta buna” :)

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.