Acasa | Insider | Tiganca invizibila

Tiganca invizibila

 SHARE  

Adaugat in 3 septembrie 2012

Tiganca invizibila

Alina Serban. Foto: Vadim Ghirda via Agentia Impreuna

Ce stim noi despre tiganci? Pai, e simplu: fac vraji, poarta fuste, sunt focoase, imputite, sirete, danseaza bine, sunt necioplite, fac multi copii, sunt opulente, insistente, atente.

Dar oare cate femei rome cunoastem? Sunt ele reprezentative pentru intreaga populatie de femei rome din Romania? Putin probabil.

Si asta pentru ca, daca ne uitam la cifre, e destul de relevant. In Romania, mai bine de doua treimi dintre romi nu isi recunosc identitatea etnica. Prin urmare, desi banuim (sau nu) ca tanti Luminita de la ghiseul de bilete RATB este de etnie roma, nu vorbim despre asta. Ea nu e ca majoritatea tigancilor. Se spala, munceste, plateste taxe, nu zgarie retina. Prin urmare, nu e tiganca. Nimic mai gresit.

Un studiu realizat de Agentia Impreuna arata ca majoritatea femeilor rome ocupa pozitii in domenii precum salubritate, serviciile medicale, confectii, invatamant, muzica sau teatru. Sunt femeile invizibile pe langa care trecem fara sa le observam. Si asa ar trebui sa fie. Numai ca mintea noastra percepe doar ce e in afara normalului nostru, ce e altfel, ce sare in ochi. Si asta e ce retinem.

Va propunem un exercitiu. Sa incercam sa vedem dincolo de fustele crete, mijindu-ne ochii pentru a vedea femeile rome invizibile. Va prezentam cateva dintre ele. Cititi povestile lor de viata, fara perdea.

Un prim exemplu este Daniela Vaduva, asistenta medicala.

"Mama mea nu are decat opt clase, tatal meu cinci si a terminat cursurile dupa aceea, in timp. Le-a facut la fara frecventa ca sa poata obtine si el diploma de opt clase.  La sase ani si doua zile am plecat la scoala. Mama mea a preferat sa castig un an, decat sa il pierd. Am inceput scoala in banca a doua, acolo m-a asezat doamna invatatoare impreuna cu o fetita care era vecina cu mine. Eram prietene bune. Nu am simtit acea discriminare  pe care probabil alti copii au simtit-o. Nu am fost niciodata marginalizata in timpul scolii. Ar trebui sa fiu ipocrita sau sa mint daca as spune ca am fost discriminata, data la o parte. Probabil pentru ca eram un copil constiincios, imi placea sa invat, nu lipseam de la scoala. Am terminat liceul la zi, foarte bine, pentru ca la fel ca si in scoala generala, am avut ambitie sa invat, desi greutatile de liceu au fost mult mai mari, tinand cont ca aveam patru frati si ca din clasa a zecea m-am casatorit. Tatal meu facuse in asa fel incat ma casatorise. Fiind o casatorie aranjata, nu am avut voie sa zic nimic si a trebuit sa urmez pasul indicat. Dar singurul lucru pe care l-am dorit a fost sa merg la scoala."

Roxana Marin este profesoara de limba engleza si preda la Liceul George Cosbuc din  Bucuresti. Roxana constituie un model, nu o exeptie, numarandu-se printre acele femei rome a caror poveste de viata demonstreaza ca imaginea negativa despre reprezentantele acestei etnii este promovata pe nedrept si continua sa lezeze pe multe dintre acestea.

Roxana s-a nascut in 1968 la Bucuresti. Dupa numai o saptamana a fost dusa de mama ei la Budesti, in Calarasi, in comunitatea de unde provenea familia ei, o comunitate sedentarizata dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial, prin improprietarirea soldatilor romi care au luptat in Armata Romana.

"Comunitatea noastra e o comunitate de rudari. Am facut clasa I la Budesti, unde am avut o invatatoare foarte buna si foarte draguta, care nu era de etnie roma, o chema doamna Vasilica si eu o s-o tin minte pe doamna Vasilica toata viata mea. Cred ca a jucat un rol important in alegerea profesiunii mele actuale, cea de profesor, pentru ca era realmente un monument de rabdare si de bunatate cu noi toti, care eram niste copii de clasa I dintr-un sat tiganesc, cu probleme serioase de concentrare la acea varsta, si ea era foarte buna, foarte rabdatoare, ne-a invatat foarte bine. Am avut un mare drag de carte datorita doamnei Vasilica".

Ionela Cristea este o femeie de etnie roma pentru care ambitia si educatia sunt valori esentiale in dezvoltarea ei personala. A reusit sa-si deschida o firma de organizari evenimente, un atelier de croitorie si lucreaza ca secretara la un ONG care se ocupa cu problemele minoritatii rome din zona. Are 33 de ani si este studenta la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Dimitrie Cantemir si ne-a delcarat ca fiind de etnie roma nu a impiedicat-o sa urmeze o facultate, sa se integreze sau sa isi dezvolte propria afacere.

Ne-a povestit ca a fost ferita majoritatea timpului de stereotipuri si stigmate din partea oamenilor si ca o deranjeaza ca nu se face o diferenta la nivelul societatii majoritare intre oamenii de etnie roma care au putut si au avut vointa de a-si crea un statut si cei care se afunda si mai tare in capcana viciului si a furtului.

Ionela este mandra ca a reusit in viata si ca a avut puterea de a depasi granitele urii si ale prejudecatii. “Sunt fericita, copii mei nu sunt marginalizati la scoala chiar daca lumea stie ca suntem romi. Invata bine si se joaca cu alti copii romani si sunt priviti normal, fara probleme. Sper sa nu existe nici pe viitor probleme in viata lor, iar daca vor fi sa ridice capul si sa nu le fie rusine de etnia lor.”

"Salut! Eu sunt tiganca, tata a murit, mama e inchisa, eu stau la un centru de plasament. Si totul e adevarat!". Asa obisnuia sa se prezinte actrita de etnie roma Alina Serban, ca reactie la prejudecatile de care s-a lovit de-a lungul timpului. In piesa "Declar pe propria raspundere" ne destainuie o parte din momentele dificile din viata sa, dezvaluie scene dureroase din copilarie si din adolescenta, perioada in care ii era rusine ca face parte dintr-o familie de etnie roma. Pe atunci isi dorea sa fie romanca.

Intre timp, Alina si-a schimbat punctul de vedere: "Noi prin noi insine putem. Inainte sa raman fara mama mea, ea era tot ce aveam eu, picioarele cu care mergeam si capul cu care gandeam. Am ramas fara si cumva am reusit sa ma descurc. Nu singura, ca nu sunt Xena. Dar lucrurile, oricat de grave ar fi, se intampla si sunt urmate si de lucruri bune, cat timp tu vrei sa te scoti din situatie si nu vrei sa stai sa iti plangi de mila. Ideea ca nu se poate pentru mine nu exista. Eu stiu ca numai moartea nu are solutii. Cat timp suntem sanatosi putem sa o scoatem la capat. Nu imi permit sa dau sfaturi pentru nimeni, dar putem lupta cumva impotriva oricarui fel de discriminare."

Nicoleta Bitu, doctoranda in stiinte politice. Lucreaza in domeniul social de aproximativ 20 de ani, fiind implicata in activitati care au avut ca obiectiv promovarea si apararea drepturilor omului, fiind una dintre cele mai active femei rome in acest domeniu. Este membra fondatoare a organizatiei Romani CRISS, a lucrat in comunitati locale afectate de conflicte interetnice precum Mihail Kogalniceanu, Valenii Lapusului si Hadareni. De-a lungul anilor, Nicoleta Bitu a participat la conferinte internationale organizate pentru formarea unui cadru legal pentru organizarea femeilor rome din intreaga Europa si nu numai.

Mentor si reper pentru tinerii care au lucrat sub coordonarea ei, Nicoleta este cunoscuta ca o activista pentru drepturile femeii la nivel european. Inca din 1994 a fost promotoarea primului grup informal al femeilor rome care a emis primul manifest al acestora la Congresul International Sevilia. Nicoleta a scris si prezentat primul raport despre situatia femeilor rome in 1998 la Consiliul Europei. Rezultatele muncii sale sunt vizibile prin recunoasterea egalitatii de gen, drepturilor omului si ale femeilor rome, ca o prioritate în abordarea problematicilor cu care se confrunta comunitatile de romi.

Campania Priveste-ma asa cum sunt! Face parte din proiectul Imputernicirea femeilor rome pe piata muncii, derulat de Agentia de Dezvoltare Comunitara "Impreuna".



Autor: Nicu Dumitru
 


 SHARE :  Trimite pe mail
tigancarromicomunitatesocietateetniediscriminaremuncanicu dumitruagentia impreuna CITESTE MAI MULTE DESPRE

17644 citiri

96 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Calatorii

Ce fac bulgarii mai bine decât românii?

Ce fac bulgarii mai bine decât românii?

Turism. Asta fac mai bine decât noi. M-am întors după șase zile de Bulgaria, într-un sătuc de lângă graniță, pe care toată lumea-l știe, dar e mare secret să nu se strice cumva ca Vama Veche și 2 Mai, visele de aur ale vacanțelor românești de litoral.

Articolul tau

Hai Simona!!!

Hai Simona!!!

Da, știu că tocmai a pierdut un meci și înfrângerea a fost rușinoasă. Suntem cu toții dezamăgiți, dezumflați, reveniți cu picioarele pe pământ. Ne reamintim că e mică, n-are forță, nu știe să pună o scurtă sau un lob și mai ales că-i labilă psihic.

Good to know

 Mituri și fapte despre vaccinurile pentru copii

Mituri și fapte despre vaccinurile pentru copii

De-a lungul anilor, vaccinurile care ajută la protejarea copiilor împotriva bolilor infecțioase precum rujeola și oreionul au salvat sute de mii de vieți în S.U.A. și au împiedicat milioane de spitalizări, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), conform consumerreports.org .

Familie

”Ești prost! De ce ești prost?”

”Ești prost! De ce ești prost?”

Vă rog să-mi promiteți doar atât: că dacă vreodată, în orice fel de circumstanță, voi ajunge să-mi jignesc copilul, să mi-l iau în ”caterincă”, să-l ridiculizez, să-l reduc la zero și să-mi bat, efectiv, joc de el și de viața lui, să mă luați și să mă bateți cu pietre în piața publică. la Obor!

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

„Într-o zi, la postul de radio la care am o emisiune a sunat Jake”, spune pe pshycholytoday.com Laurie J. Watson, specialist în probleme sexuale și lector la Universitatea Duke. „Bărbatul mi-a spus că în ultimul trimestru de sarcină al soției nu au avut relații sexuale. Apoi, după nașterea fetiței lor, s-a întâmplat de doar trei ori – pe fugă și de mântuială”. O altă ascultătoare s-a plâns în cadrul aceleași emisiuni că, după nașterea primului lor copil, soțul ei și-a pierdut interesul pentru sex. „Preferă să muncească peste program și jocul cu copiii a înlocuit joaca în pat. Ce pot face?”.

Familie

De ce creierul copilului tău este dependent de videoclipurile de pe YouTube

De ce creierul copilului tău este dependent de videoclipurile de pe YouTube

Videoclipurile pentru copii sunt printre cele mai vizionate conținuturi din istoria YouTube, astfel ca oamenii de știință, producătorii de filme video și comercianții se străduiesc să descopere ce îi face pe tinerii spectatori atât de obsedați de ele.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.