Smart Woman

Institute for the Future, un grup nonprofit de cercetare strategica din cadrul Institutului de Cercetare al Universitatii din Phoenix, a identificat sase trenduri actuale din domeniul muncii, trenduri care, sustin cercetatorii, prezic evolutia acesteia in urmatorii 10 ani. In cadrul raportului Future Work Skills 2020 realizat de institut, cercetatorii au evidentiat 10 aptitudini necesare angajatilor pentru a fi competitivi pe piata muncii in urmatorii ani.

1. Rationalizare sensibila: abilitatea de gasi intelesul ascuns al lucrurilor.

Pe masura ce totul devine excesiv de computerizat, va fi nevoie de oameni cu aptitudini ce nu pot fi codificate, cum ar fi cele care pot da o viziune unica vitala pentru luarea unei decizii.

2. Inteligenta sociala: abilitatea de a intra in contact cu alti oameni intr-un mod direct si profund, de a simti si de a stimula reactii si interactiuni dezirabile.

Angajatii ce dau dovada de inteligenta sociala pot sa evalueze emotiile celor din jur si sa-si adapteze munca si gesturile in functie de asta. Aceasta aptitudine a fost intotdeauna necesara celor care trebuie sa colaboreze cu altii si sa contruiasca relatii bazate pe incredere. Pe viitor, aceasta interactiune va fi insa realizata cu grupuri din ce in ce mai mari, cu care intri in contact in diferite medii.

3. Gandire nestandardizata si adaptabila: capacitatea de a gasi solutii si de a da raspunsuri iesite din tipare.

Conform prof. David Autor de la Massachusetts Institute of Technology, polarizarea locurilor de munca in ultimii 30 de ani s-a facut pe doua mari nivele. Oportunitatile de munca au scazut in randul muncilor manuale si a muncilor standard de birou, ca urmare a automatizarii activitatilor de rutina, titreaza New York Times. In schimb, exista din ce in ce mai multe oportunitati in sectorul de varf - ocupatii manageriale si tehnologice - si in cel al serviciilor. Aceste doua domenii sunt caracterizate de un aspect comun, in ciuda diferentelor mari ce exista intre ele: necesitatea adaptabilitatii situationale, cu alte cuvinte abilitatea de a veni cu un raspuns neasteptat, unic.

4. Competente transculturale: abilitatea de a functiona in contexte culturale variate

Organizatiile au inceput deja sa vada diversitatea ca un motor al inovatiei. Prof. Scott E. Page, director al Centrului de Studii ale Sistemelor Complexe din cadrul Universitatii din Michigan, a demonstrat ca un grup care prezinta o paleta variata de perspective si de aptitudini, depaseste expertii dintr-un domeniu. Intr-o lume interconectata, un angajat poate fi trimis in destinatii variate si poate interactiona cu oameni din diferite tari, domenii etc. Acest lucru necesita cunostinte de limba, cunoasterea contextului cultural, capacitatea de adaptare la noile conditii si de a raspunde adecvat provocarilor dar si abilitatea de a transcede diferentele.

5. Capacitate de calcul: abilitatea de a traduce cantitati mari de date in concepte abstracte si de a intelege gandirea bazata pe analiza datelor

Pe masura ce numarul informatiilor disponibile va creste, vom fi nevoiti sa devenim din ce in ce mai buni la analiza si selectia critica a tuturor datelor disponibile. Acest lucru se va face cu ajutorul tehnologiei: limbaje de programare, realitate virtuala, simulari etc. Pe laga capacitatea de calcul, va fi necesar ca angajatii sa inteleaga limitarile acesteia: 1. modelele nu pot fi mai de incredere decat informatiile pe care se bazeaza; 2. angajatii trebuie sa poata actiona si in lipsa datelor si a algoritmilor.

6. O cunoastere aprofundata a noului tip de media: abilitatea de a evalua si de dezvolta continut care foloseste noile forme de media si de a utiliza aceste forme media pentru o comunicare convingatoare

Explozia segmentului media realizat de utilizatori, uploadari video, bloguri etc., se resimte deja in sectorul muncii iar prezenta lui va fi din ce in ce mai puternica in urmatorii ani. Angajatii vor fi nevoiti sa invete sa manuiasca eficient astfel de mijloace media precum limbajul video, sa creeze si sa prezinta propriile informatii vizuale, sa "citeasca" intr-o maniera critica aceste produse, precum ar citi o prezentare sau o lucrare stiintifica.

7. Interdiciplinaritate: cunoasterea si abilitatea de a intelege concepte importante din discipline variate

Complexitatea lumii in care traim face ca problemele de care ne lovim sa nu poata fi rezolvate de o singura disciplina specializata. Astfel de probleme necesita solutii interdiciplinare. Daca secolul al XX-lea a fost unul al specializarii, secolul al XXI-lea se preconizeaza a fi unul al interdiciplinaritatii. Analistul Howard Rheigold explica: "interdiciplinaritatea merge mai departe decat simplul fapt de a pune impreuna cercetatori din diferite discipline care sa lucreze in echipe multidisciplinare. Inseamna sa educam cercetatori care sa poata vorbi limbajele mai multor discipline - biologi care inteleg matematica, matematicieni care inteleg biologie."

Aceasta abilitate necesita o curiozitate nativa si vointa de a invata in afara anilor de educatie formala. Profilul angajatului este "in forma de T" - acesta are cunostinte aprofundate macar intr-un domeniu, dar are capacitatea de a conversa in limbajul unui numar mare de discipline.

8. Gandire orientata pe design: abilitatea de a reprezenta si de a dezvolta sarcini si procese de munca gandite pentru anumite rezultate

Angajatii vor invata sa se adapteze si sa recunoasca tipul de gandire necesar sarcinilor diferite, sa-si ajusteze conditiile de munca si stilul de munca pentru a rezolva sarcini variate.

9. Capacitatea de management al incarcaturii cognitive: abilitatea de a filtra informatiile in functie de importanta lor si de a intelege cum pot fi maximizate functiile cognitive cu ajutorul diferitelor tehnici si tehnologii

Fluxul mare de informatii poate fi folosit in avantajul urtilizatorului atunci cand acesta are abilitatea de a filtra informatiile eficient si de a se concentra doar pe cele importante. Spre exemplu, practica filtrului social - folosirea tagg-urilor, ierarhizarea, catalogare - contribuie la evidentierea informatiilor relevante calitativ.

10. Colaborare virtuala: abilitatea de a lucra productiv si de a demonstra prezenta ca membru al unei echipe virtuale

Tehnologia facilitateaza colaborarea chiar si atunci cand distanta fizica o impiedica. Mediul de munca virtual cere un nou set de competente din partea membrilor uneoi astfel de echipe, cat si din partea liderului echipei. Project managerul trebuie sa poata motiva un grup dispersat si sa faciliteze colaborarea, iar tehnicile utilizate in jocurile de strategie se pot dovedi utile in astfel de contexte, sustin cercetatorii. Pe de alta parte, membrii unei astfel de echipe trebuie sa se poata adapta conditiilor si izolarii fizic si sa colaboreze eficient cu ceilalti membri ai echipei astfel incat rezultatul final sa fie un agregat. Intr-un astfel de birou virtual, streamul online creat de micro-blogging si retetele de socializare  pot juca rolul fantanei de apa, oferind un sentiment de camaraderie si dand o sansa angajatilor sa isi demonstreze prezenta.

Necesitatea dezvoltarii acestor competente inseamna ca, pentru ca o persoana sa devina sau sa se mentine competitiva pe piata muncii, este necesara o invatare continua care sa urmareasca atat propriul sector cat si o expunere crescuta la alte sectoare, titreaza The Guardian. Angajatii vor trebui sa acorde o importanta mai mare managementului propriei cariere, urmarind felul in care dezvoltarea tehnologica ii afecteaza domeniul de munca si depistand modalitati de adaptare. O atentie deosebita va necesita si reputatia online, construita nu doar prin protejarea imaginii ci si prin crearea unei retele profesionale in care sa intre contacte din diferite companii si proiecte.