Smart Woman

O sa ma opresc la etapa de cautare si vanare. De job-hunting, cum i se mai zice, care pe mine m-a adus in situatii cel putin bizare. Direct si indirect, am luat la cunostinta ca “nu stiu sa fac nimic”. Pai, cum? Am intrat in campul muncii la 19 ani, filele de pe cartea de munca sunt full, salele ma dor, cizmele le-am rupt si totusi, nu stiu sa fac nimic?!  

Apelezi in primul rand la cei cu care (poate) chiar ai colaborat, care iti cunosc profesia, te stiu (de-o viata intreaga) si daca te-ar putea recomanda, te bazezi pe cuvantul lor, in caz ca un locsor devine available. Dar diferenta intre ce credeti voi ca stiti sa faceti si ce cred ceilalti ca stiti sa faceti e astronomica. Desigur, exista si un alt aspect: v-ar putea spune ca nu au cum/nu pot sa va faca rost de un job, dar ei prefera sa-si retraga orice tip de ajutor, trantindu-va la pamant: ce stii sa faci?

Stii sa faci ceva? Marturisesc ca prima data mi-a ajuns "vorba" la urechi anul trecut. M-a deprimat. Rau. Am fost incapabila sa asez predicat langa subiect, iar de atribut nici nu s-a pus problema. Treceam pe langa oameni pe strada intrebandu-ma in gand, de teama sa nu se auda raspunsul. “Auzi, da’ tu ce stii sa faci de fapt?” Si cum ma framantam eu, daca stiu sau nu sa fac, ceva, am ajuns sa cred ca viata mea e o iluzie si eu nu exist.

Ce abilitati de comunicare, ce munca in conditii de stres, ce limba straina studiata la nivel avansat? Unei persoane nefamiliarizate cu "aptitudinile si obiectivele mele profesionale" i-am baiguit ceva-ceva: vreo zece ani am luat interviuri si am scris texte, am bagat voci, am facut desfasuratoare, stiu sa vorbesc cu oamenii, sa-i salut, sa scriu cu diacritice, chestii din astea. Mdaa, dar suntem in aceeasi incurcatura: ce stii sa faci?
 
Buclucasa intrebare revine in atentie anul acesta. Doar ca, lucrurile stau putin diferit. Poti sa-mi spui verde in fata ca nu stiu sa fac nimic, ca de fapt, nu mi-s buna de nimic! Si ca sunt o iluzie! Mi-am invatat lectia si imi vad de drum. Stiu ce stiu, sunt cine sunt, am facut tot ce-am facut, mai am de invatat sa stiu sa fac, fac ce am invatat, invat ca sa stiu ce mai am de facut. Si daca nu vrei sa-mi intinzi o mana, cel putin nu ma dobori la pamant! Sau nu ma tine pe un scaun pentru care ai pe altcineva in asteptare. Daca nu stiu sa fac nimic. 
 
In fine, treaba e serioasa si va recomand sa fiti in garda! Ignorati "prietenii" a caror prima intrebare e: ce stii sa faci? Nici nu incercati sa le raspundeti. Multumiti frumos si tintiti usa! Oamenii doritori sa va sprijine vor spune: cu ce pot sa te ajut? pot sa te ajut cu ceva? Va cer (si va iau) cv-ul, va dau sfaturi, va suna, sunt de gasit, va recomanda, poate nu imediat, dar intr-o zi. 
 
Nu e deloc placut job-hunting-ul asta, si de fapt, stiti si voi. Si din pacate, suntem cu sutele si zecile de mii de romani in aceeasi situatie. Si totusi... happy hunting!

Mirolara

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica “Articolul tau”.

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a sterge sau edita mesajele ce contin atacuri la persoana, insulte sau cuvinte licentioase