Smart Woman

A preluat redactia fostului ziar comunist Flamura Prahovei si a infiintat noul ziar Prahova Libera, de care s-a ocupat mai bine de trei luni. Impreuna cu nepotul lui Nichita Stanescu a scos primul saptamanal de cultura pro-monarhist din Romania, Muntenia. A fugit din Romania dupa revolutia din `89 pentru ca se saturase de "mizeria din tara sa". Ajuns in Madrid, Spania, dintr-o eroare administrativa este botezat de catre spanioli, in cartea de identitate, Conte de Transilvania (Alexandru Emil Petrescu y Conde de Transilvanya). Incepe sa colaboreze cu ziarele din Romania, devenind corespondentul publicatiei Evenimentul Zilei si nu numai, iar in anul 2000 infiinteaza prima publicatie pentru romanii din Spania, Orient Expres. A fost numit cel mai bun ziarist al anului 2000, primind premiu din partea Regelui Juan Carlos si a Clubului International de Presa.

Contele de Transilvania a lucrat pana la revolutie la platforma Prometeu. In ciuda titulaturii, prahoveanul nu e nici pe departe de vita nobila. Barbatul povesteste cu tristete destinul familiei sale in perioada regimului comunist. "Bunicul meu a murit in inchisoare, l-au arestat astia pentru ca nu a vrut sa intre in cooperativa agricola. A murit in '52 sau '53. A fost si la canal. Din povestile, care se spuneau pe la colturi, bunicul meu era, sa-i zicem, mosier. Dupa ce s-a intamplat asta au fost stramutati din zona Buzau, Padina. Au fost prin Baragan, trimisi fortat si au scapat de chestia asta care li se impunea. Ceilalti bunici erau din Valcea", a povestit Petrescu.

"Nici nu stiam ce inseamna capitalismul!"

Alexandru Emil Petrescu y Conde de Transilvanya / Foto: Oana Popitiu

Dupa ce a scos primul numar al ziarului Prahova Libera, care a iesit cateva luni bune, l-a intrerupt pentru ca au revenit comunistii. "Am facut totul pe banii mei. Era o chestie privata, eu castigam la platforma 7000 de lei. Initiativa de a scoate primul ziar anticomunist a fost a mea. In primele numere, vorbind despre politica editoriala, doream sa aratam ca se schimba totul. Venea o noua era, un nou tip de viata, despre care, totusi, habar n-aveam ce e! Nici nu stiam ce inseama capitalismul...Era un ziar revolutionar care functiona sub sloganul «Romani uniti-va!», a povestit Petrescu.

Nu numai ca a finantat aparitia ziarului, ci mai mult decat atat, Petrescu s-a ocupat si de distributie. "Am facut rost de-un sofer si m-am dus pe Valea Prahovei sa impart ziarele, totul era voluntariat, era o chestie utopica, noi l-am scos gratuit. Se instalase anarhia. Nu mai functiona nicio institutie", si-a amintit Contele. Cand au revenit comunistii le-au confiscat legitimatiile. "Au venit redactorii fostului ziar si au preluat redactia", a precizat prahoveanul.

.

.
Scos din serviciu de securisti

In timpul acesta Petrescu a lucrat in permanenta la platforma. "Lucram doua saptamani si doua eram liber. La platforma se schimbasera deja majoritatea directorilor, multi dintre fostii colegi erau deja secretari de partid si ma acuzau ca as fi securist. Dupa aceea am fost fortat sa renunt efectiv la platforma. In biroul directorului era un securist, Naca. M-au chemat in biroul respectiv, inainte de revolutie, cu cateva luni si Naca asta m-a lovit dintr-o data si mi-a spus ca nu o sa mai urc pe platforma cat e el acolo. Deci, am renuntat la platforma!", a povestit Contele.

"Nu ne mai dadeau hartie, nu mai puteam sa scoatem ziarele!"

Contele era impotriva a tot si toate. A participat la manifestatiile "anti-mineri", "anti-FSN", "anti-toate". "Tot ce era anti legat de regimul comunist. Luam masuri radicale. Eu eram, efectiv, contra. Am participat la revolutie!", a marturisit Contele. Dupa episodul cu Prahova Libera, Contele nu s-a dat batut. A tiparit publicatia Muntenia, despre care crede "ca a fost printre primele ziare monarhiste din Romania". "Impreuna cu nepotul lui Nechita Stanescu, am facut partidul Liberal Monarhist din Romania. Introduceam ideea de monarhie. Ne-am extins pe trei judete Prahova, Buzau, Dambovita. Au venit minerii din judetul Prahova. Manifestatii contra FSN. Eram alergati pe strada. Au venit la redactie. Nu ne mai dadeau hartie, nu mai puteam sa scoatem ziarele. La mine acasa mi-au manjit usa cu rahat. Deja eram la publicarea celui de-al doilea numar Muntenia, inceput dupa ce am fost scos din redactia Prahova Libera. Ne-am permis chiar sa aducem o machetatoare din Bucuresti si i-am inchiriat o camera la hotel", a povestit Contele.

"Credeam ca sunt controale, ca in lagar!"

Alexandru Emil Petrescu y Conde de Transilvanya / Foto: Oana Popitiu

Contele de Transilvanya a plecat din tara indemnat de sotia sa, pe vremea aceea, sef de personal la o intreprindere. "Mi-a spus ca nu mai rabda, ca nu mai rezista si ca trebuie sa fugim din tara. Si, dintr-o data, am luat hotararea sa plecam. Prima data am vrut sa plecam in Portugalia, pentru un meci. Am vandut tot ce aveam in Romania. 100.000 de lei a costat excursia in Spania. Cu ajutorul unui prieten. Era iarna lui `91, pe 26 ianuarie", a povestit Petrescu.

Citise totul despre Spania, dar excursia l-a prins cu caciula de astrahan. "Ajunsesem cu un palton foarte lung si cu o caciula ruseasca de blana. Am oprit niste politisti, pentru ca stiam ca imediat ce ajungi intr-o alta tara te declari azilant. Noi stiam foarte putin spaniola. Ne-au plimbat peste tot. Pana la urma ne-au dat azil politic, mie si sotiei mele", a precizat contele. Potrivit acestuia, ei au reprezentat ultimele cazuri carora li s-au mai acordat azil politic. "Aici ne-am intalnit cu toti intelectualii, medici, ingineri, fugiti din Romania. In Madrid conditiile erau foarte bune la azil. Credeam ca sunt controale, ca in lagar, cum auzisem de la posturile de radio, de la Europa Libera. Dar nu a fost asa. Conditiile erau foarte bune, cu masa. Cred ca am stat un an si ceva. Exista intelegere intre toti romanii", a povestit Contele de Transilvanya.

.

"Ma asteptam ca astia sa aiba cate-un pistol la spate, lovituri de stat, revolte innabusite!"

La putin timp dupa sosirea in Spania, Petrescu s-a apucat de scris. Pentru presa spaniola. Scria in engleza si, ajutat sa le traduca, publica in reviste spaniole. "Era o mana de romani in toata Spania. Eu deja intrasem in Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi a lui Ion Ratiu. I-am cunoscut pe legionari, pe Traian Popescu, Aurel Rauta, pe comandatul Horia Achim. Eram speriat. Informatiile pe care le aveam despre legionari le primisem la scoala. Ce ne-a fost predat la orele de istorie. Deja ma asteptam ca astia sa aiba cate-un pistol la spate, lovituri de stat, revolte innabusite", a marturisit prahoveanul.

A scris pentru ziarul Dreptatea, Zig-zag. Legionarii i-au propus sa se ocupe de revista lor, Carpatii. "Eram destul de reticent, dar m-au impresionat. Ma asteptasem sa fie oameni plini de bani, cum spuneau aia din tara. De unde? Erau oameni foarte modesti, care faceau activitati culturale, puneau mana de la mana. Am pregatit primul numar, dar nu s-a mai facut", a povestit Petrescu. A tiparit primul ziar romanesc din Spania. "Speram sa se vanda, in limba romana. S-a fondat cu un esec total. Romanii nu cumparau ziare!", a mai spus contele. Astfel, Petrescu a inceput sa colaboreze cu revista Interviu, a lucrat la Radio Nacional de Espana si a inceput sa lucreze la Tele5 cu Valeriu Lazarov.

Alexandru Emil Petrescu s-a nascut la 30 mai 1959, Ploiesti. A urmat Liceul Alexandru Ioan Cuza Ploiesti, Universitatea Complutense din Madrid, Universitatea Carlos III. Este fost coordonator al Partidului Liberal Monarhist pe Prahova in 1990-1991. Este membru din 1992 al Partidului Popular Spaniol, fiind primul roman acceptat ca membru. Este coordonator al Comunitatii Romanilor din Spania din 1993 si a filialei Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi - Spania.

Nota redactiei: Material preluat de pe Vertige cu acordul autoarei

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare.