Acasa | Articolul tau | Fost dependent de Farmville: Jucam la serviciu, acasa si faceam strategii in masina. M-am lasat cand am realizat ca ori ajung la...

Fost dependent de Farmville: Jucam la serviciu, acasa si faceam strategii in masina. M-am lasat cand am realizat ca ori ajung la spital, ori ma opresc

 SHARE  

Adaugat in 22 aprilie 2010

Fost dependent de Farmville: Jucam la serviciu, acasa si faceam strategii in masina. M-am lasat cand am realizat ca ori ajung la spital, ori ma opresc

“Sunt dependenta de competitie” / Foto: SmartWoman.ro

“Mi-am sunat fosti colegi ca sa-mi devina vecini, m-am trezit luni de zile cu un sfert de ora mai devreme dimineata ca sa mai plantez ceva, la serviciu aveam doar strategii in minte, pana cand am zis ca ori ma opresc, ori ajung la spital sa ma odihnesc putin”. 


“Am fost dependenta de Farmville”. Verdictul ii apartine Mariei, DJ la radio in varsta de 28 de ani, careia ii place sa fie “in trend” si nu putea rata ultimul joc. Dan are o alta poveste: pana in urma cu doua saptamani, avea grija zilnic, cel putin 15 minute, de ferma lui virtuala. Pana cand si-a luat bicicleta, reala. Experienta Alexandrei este similara, cu o singura exceptie: nu face niciun efort sa scape de dependenta, pentru ca este “dependenta de competitie”.

Povestea 1 - Maria: I-am spus prietenei mele ca nu pot merge la un suc decat peste patru ore, pentru ca trebuie sa-mi creasca zmeura

“Totul a inceput de la o moda, toti din jurul meu aveau cont de Facebook”, povesteste Maria, care explica pas cu pas cum s-a lasat angrenata in jocul care pentru doua luni nu i-a mai lasat timp nici sa se vada cu prietenii. Odata cu contul de Facebook, au inceput sa curga cadouri pe care nu le putea intelege. Apoi toti prietenii, “la serviciu sau atunci cand ieseam la o terasa cu prietenii, intai ma intrebau cate puncte am, de ce nu le trimit reni sau diverse cadouri, dupa care ma intrebau ce mai fac”. Asa ca si-a facut cont de Farmville.

A inceput insa odiseea vecinilor virtuali. A facut “apel” la fosti colegi de serviciu cu care nu mai pastrase legatura, dar acelasi lucru i se intampla si ei, primea telefoane de la cunoscuti care o intrebau, simplu: “auzi, nu vrei sa te faci vecin cu mine?” Maria are doua servicii, este casatorita si este o persoana activa. Asa ca pentru a-si putea strecura Farmville in program, se trezea la ora 05:45 in loc de ora 06:00 ca sa ingrijeasca plantatia. Responsabilitatea de proprietar, chiar si virtual, a facut-o sa intre in joc si in timpul programului la radio.

“In timpul emisiunii, pe timpul melodiei, mai plantam diverse lucruri. Mi se intampla sa se termine brusc melodia si eu sa plantez in continuare. Sau sa mi se dea microfonul si sa se auda sunetul de la Farmville. Si imi faceau semn colegii sa imi inchid jocul”. Il inchidea, insa numai pentru un timp limitat. Jocul continua acasa, cand avea grija de animalele si culegea capsuni in timp ce dadea drumul masinii de spalat si punea o mancare pe foc. Pana cand “aproape ca nu-ti mai dai seama ce e real si ce e virtual”.

Primul semn de dependenta: “Prietena mea cea mai buna a fost foarte socata in ziua in care m-a sunat si mi-a zis: Hai sa mergem la un suc. Iar eu i-am raspuns: ok, mergem, dar peste 4 ore pentru ca trebuie sa-mi creasca zmeura”. “Atunci a fost primul semnal ca ar putea sa fie o problema cu mine”, spune Maria. Jocul a continuat, insa, si i-a adus si o mare satisfactie: a reusit sa isi cumpere casa in departatul domeniu al Facebook-ului. “Nu am fost atat de bucuroasa decat cand mi-am luat eu prima casa reala. Si cu pasul asta mi-am dat seama ca sunt buna. E ca in viata de zi cu zi: daca ai casa, te asezi la locul tau”.

In toata aceasta vreme, o singura problema devenea din ce in ce mai acuta: era tot mai obosita. “Eu si asa am doua locuri de munca foarte solicitante, dar asa eram si mai obosita. Aveam permanent strategii in minte si nu ma mai puteam concentra pe lucrurile pe care le faceam in mod normal”.

Declicul: “M-am lasat intr-o seara, cand am zis ca ori ma duc la spital ca sa ma odihnesc un pic, ori ma las. Si atunci am zis: Gata. Mi-am anuntat prietenii si nimeni nu m-a crezut”. A trecut o luna de cand Farmville a iesit din viata Mariei. Concluzia ei: “incredibil cat de mult timp pot sa am. Chiar daca uneori imi lipsesc activitatile mele din ferma”.

Povestea 2 - Dan: M-am lasat de Farmville cand mi-am luat bicicleta

Dan are 35 de ani si si-a facut cont in urma cu trei luni. Lucreaza in IT si nu ii place sa vorbeasca prea mult despre experienta virtuala. Este “scurt si la obiect”, pentru ca nu ii place sa piarda vremea. Este si motivul pentru care a mai rarit-o cu ferma, insa “o capsuna culeasa la timpul ei face ziua mai frumoasa”, spune Dan. “M-am plictisit si am constatat ca pierd 10-15 minute pe zi doar ca sa cultiv tot felul de prostii. Cel mai adesea jucam acasa, dupa ce am avut un conflict cu colegii de munca”, iar perioada de maxima atentie era seara, intre orele 22:00-23:00.

“Am fost dependent, pentru ca am jucat cateva luni zi de zi, macar 15 minute pe zi”. Este verdictul pe care singur si-l aplica. Si spune si cum a facut sa mai renunte la joc. “Imi propusesem mai demult sa renunt, ca mi-am dat seama ca e o pierdere de timp, asa ca vreo doua-trei saptamani am jucat din ce in ce mai rar si mi-am propus sa cultiv din ce in ce mai putine minuni sau sa cultiv doar ce pot recolta cu masinile. Am renuntat la ce trebuia sa culeg cu mana, pentru ca pierdeam prea mult timp”.

Recunoaste ca nu si-a desfiintat complet contul, “ceea ce inseamna ca mai sunt putin dependent si cateodata mai intru sa vad ce se mai intampla pe acolo”. Insa acum are o noua pasiune, care l-a indepartat semnificativ de ferma: bicicleta.

Povestea 3 - Alexandra: Imi place competitia, asa ca joc in continuare

Alexandra a acceptat si ea sa vorbeasca despre experienta Farmville, dar intr-o cu totul alta cheie. I-a placut jocul “din prima clipa”, ii place in continuare si nu are de gand sa renunte. Are 28 de ani si lucreaza in marketing. Si-a facut cont dupa ce a primit cadouri de la prieteni, “din curiozitate si plictiseala, pentru ca jobul imi permitea”. Este insa o dependenta “atipica” si sustine ca ea este cea care detine controlul. “Asta cu jucat mult nu este valabil. Joc atat cat vreau”, vine raspunsul sau, la intrebarea: “Unde joci mai mult, la serviciu sau acasa?”. “Cand sunt la birou nu imi ia mai mult de 10 - 15 minute, iar acasa stau mai mult doar daca vreau, nu pentru ca trebuie sa fac ceva anume”.

Cind vine vorba despre motivele pentru care continua sa joace, competitia este pe primul loc. “Am inceput din curiozitate, am continuat pentru ca nu puteam sa las plantele sa moara si acum joc din inertie. Si mai este ceva: competitia. Trebuie sa recunosc faptul ca este un alt motiv pentru care joc. Stiu ca poti trisa, dar nu asta ma intereseaza, ideea de a fi in capul listei tale de prieteni e ceva”. Nu vrea sa se lase, dar profesia a format-o astfel incat sa fie pregatita pentru toate posibilitatile. Asa ca stie ce va face, atunci cand nu va mai vrea ferma: “cand am sa renunt am sa vand tot”. “Dar inca nu a venit acel moment”.

Sunt doar cateva povesti despre modul in care un joc virtual poate intra in viata noastra. Intram in joc ca sa fim la moda, din cauza presiunii prietenilor, din plictiseala sau din curiozitate. Insa oricare ar fi motivul, deznodamantul poate fi dependenta sau obsesia. Intrebarea este: jucam ca sa ne relaxam sau ca sa facem performanta? Stim cand sa ne oprim din joaca?



Autor: R.P.
 


 SHARE :  Trimite pe mail
facebookfarmvilledependenta CITESTE MAI MULTE DESPRE

23662 citiri

56 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Smart Story

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Copiii din centrele de plasament, care au trecut de cele mai multe ori prin traume multiple, au nevoie in primul rand de atentie, intelegere si afectiune. Cadourile duse de Craciun sau de Paste ajuta, dar nu sunt nici pe departe suficiente. Iarina Taban, fondator si Director Executiv Ajungem Mari , ne-a povestit ce putem face pentru a-i ajuta pe acesti copii pe termen mai lung si ce satisfactii au voluntarii implicati in proiect.

Articolul tau

Atingătorii

Atingătorii

Nu mai ştiu câţi ani aveam, probabil până-n zece, când m-am dus pentru prima oară cu mama la ştrandul oraşului. Am foarte, foarte puţine amintiri din copilărie, dar din acea zi îmi amintesc cu mare claritate cum bătea soarele peste acea curte nu foarte mare de pe malul Dunării, cât de aglomerat era bazinul în care am intrat, puţin timidă, pentru că nu ştiam să înot, şi cum mi-a băgat mâna în slip acel bărbat în toată firea care s-a oferit să mă înveţe, deşi nimeni nu i-o ceruse.

Articolul tau

O experienta de viata

O experienta de viata

M-am nascut in comunism. Acum mai bine de 45 de ani, intr-o familie perfect adaptata la „double thinking“.

Relatii

De ce sunt infidele femeile?

De ce sunt infidele femeile?

Din 1990 rata femeilor căsătorite care au raportat că au fost infidele a crescut cu 40%, în timp ce rata bărbaților a rămas aceeași, notează psihanalista Esther Perel, autoarea cartii State of Affairs: Rethinking Infidelity, scrie cnn.com .

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

„Într-o zi, la postul de radio la care am o emisiune a sunat Jake”, spune pe pshycholytoday.com Laurie J. Watson, specialist în probleme sexuale și lector la Universitatea Duke. „Bărbatul mi-a spus că în ultimul trimestru de sarcină al soției nu au avut relații sexuale. Apoi, după nașterea fetiței lor, s-a întâmplat de doar trei ori – pe fugă și de mântuială”. O altă ascultătoare s-a plâns în cadrul aceleași emisiuni că, după nașterea primului lor copil, soțul ei și-a pierdut interesul pentru sex. „Preferă să muncească peste program și jocul cu copiii a înlocuit joaca în pat. Ce pot face?”.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.