Acasa | Carte si Film | “Desertul artei interzise”: Picturi pentru care artistii au fost trimisi in Gulag sau in spitale de nebuni, salvate de un...

“Desertul artei interzise”: Picturi pentru care artistii au fost trimisi in Gulag sau in spitale de nebuni, salvate de un muzeograf rus cu bani dati de URSS

 SHARE  

Adaugat in 21 martie 2011

“Desertul artei interzise”: Picturi pentru care artistii au fost trimisi in Gulag sau in spitale de nebuni, salvate de un muzeograf rus cu bani dati de URSS

Desertul artei interzise/ Foto: Captura desertofforbid

In perioada de terore maxima a regimului comunist, Igor Savitsky, un colectionar de arta din Rusia, si-a pus propria libertate si chiar propria viata la bataie in incercarea de a salva opere de arta interzise de regim. A cumparat pe ascuns, cu bani dati de stat, cateva mii de lucrari ale curentului avangardist rusesc ce nu se potriveau cu realismul socialist impus de stalinism si prin urmare nu aveau ce cauta in paradigma culturala a perioadei.

Le-a depozitat intr-un muzeu finantat de oficialitatile rusesti in Nukus, capitala republicii autonome Karakalpakstan situata intr-unul din deserturile Uzbekistanului. Zona, in care si astazi preocuparile principale ale populatiei sunt agricultura si pastoritul, era suficient de indepartata pentru a evita, macar partial, cenzura sovietica. Astazi, cele peste 40.000 de lucrari reprezinta o avere inestimabila, atat monetara cat si culturala. Insa, in conditiile in care regiunea inregistreaza un avant considerabil al fundamentalismului islamic, soarta colectiei ramane nesigura.

Intr-un regim opresiv, arta trebuie sa se conformeze regulilor. Cei care doresc sa isi exprime, prin arta, trairile si creativitatea sunt redusi la tacere atat timp cat viziunile lor nu coincid cu viziunea regimului. In Rusia Sovietica, artistii ce refuzau sa se incadreze in directivele partidului erau  inchisi in spitalele de nebuni, trimisi in lagarele siberiene sau executati. Astfel, sute de artisti au disparut din peisajul cultural rusesc iar lucrarile lor au fost partial distruse. Au supravietuit panzele ascunse pe sub paturi, in poduri, subsoluri de catre sotiile sau vaduvele creatorilor. Acestea au fost rand pe rand identificate si adunate de tanarul Igor Savitsky, la randul lui artist si fiu de burghez, prin urmare marcat de o descendenta nepotrivita. Povestea lui si a colectiei ce astazi ii poarta numele e prezentata de documentarul "Desertul artei interzise" ("The Desert of Forbidden Art"), un film in regia lui Tchavdar Georgiev si a Amandei Pope.

Asculta un interviu realizat de WNYC cu regizorii filmului:

Muzeul a fost descoperit in anii '90 de jurnalisti si pasionatii de arta; a ramas insa necunoscut publicului larg. Regizorii l-au vizitat in 2002, cu ocazia unei calatorii in Rusia si in fostii sateliti ai URSS-ului. Amanda Pope, profesor de la Universitatea din California de Sud, si un fost student, Tchavdar Georgiev, lucrau la o serie de portrete ale liderilor in formare din lumea post-sovietica. Ajunsi in Uzbekistan, au auzit zvonuri despre un muzeu localizat in desertul tarii insa nu le-au luat in considerare pana cand nu au gasit intr-o piata de vechituri o carte rara despre muzeu, povesteste Los Angeles Times. Filmul reda insa nu atat povestea muzeului lipsit de fonduri unde personalul inca mai foloseste tavi cu apa pentru a mentine umiditatea aerului, cat cea a lui Savitsky si a artistilor de care nu am fi auzit astazi daca nu ar fi fost muzeograful rus.

Imaginea acestuia a fost reconstruita prin declaratiile copiilor si nepotilor, ale criticilor de arta si chiar ale unui fost sef se partid ce isi aminteste cum Savitsky a profitat de sistem obtinand fonduri guvernamentale pentru lucrari de arta interzise. Actorul Ben Kingsley e cel care il aduce la viata pe Savitsky citind frangmente din memoriile acestuia. Una dintre anecdote surprinde relatia muzeografului cu autoritatilor. La cererea oficialitatilor de a scoate din muzeu o pictura ce ofensa, Savitsky raspunde: "«Anti-Sovietica? Bineinteles. Degenerata? In niciun caz.» A doua zi, dupa ce comisia a plecat, am pus lucrarea inapoi pe perete."

Presiunea sistemului se observa si in confruntarile pictorului Mikhail Kurzin, a carui voce e data de Ed Asner, cu guvernul uzbec. La interogatiile autoritatilor, Kurzin raspune: "Nu imi amintesc subiectul discursului meu anti-sovietic. Asta pentru ca eram beat". Replica subliniaza prezenta de spirit a reprezentantilor avangardei uzbece, una dintre calitatile ce l-au covins pe Savitsky sa isi riste viata pentru panzele create de reprezentantii curentului, titreaza The Boston Globe.

Colectia Savitsky dezvaluie un episod necunoscut din istoria artei, adunand lucrari reprezentative ale stilurilor inceputului de secol XX: fauvism, expresionism, futurism, constructivism. Conform New York Times, aceasta indosariaza picturi realizate in principal de artisti rusi uitati ce explorau noile directii artistice inainte de 1930 cand Stalin a condamnat "arta burgheza decadenta" in favoarea stilului realist ce idealiza muncitorii din fabrici si taranii. Insa cea mai mare descoperire a lui Savitsky a fost o scoala de artisti care s-au retras in Uzbekistan dupa revolutia rusa din 1917, modificandu-si stilul la impactul cu traditiile islamice, "o cultura la fel de exotica pentru ei precum a fost Tahiti pentru Gaugain", povestesc realizatorii pe site-ul dedicat filmului. A rezultat de aici un stil original ce combina modernismul european cu traditiile estice vechi de mii de ani.

Savitsky a murit in 1984 lasand lumii drept mostenire a doua cea mai mare colectie de arta avangardista ruseasca, dupa cea expusa de Hermitage. Din pacate, situatia colectiei si a muzeului ce o gazduieste ramane problematica. Anul trecut, autoritatile uzbece au anuntat conducerea muzeului ca in 48 de ore cladirea muzeului, construita in 1966, trebuie evacuata. Personalul s-a supus ordinului adunand mii de panze pe podelele unei cladiri secundare a muzeului. Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa construiasca un nou muzeu; pana acum insa cladirea a ramas nefolosita in timp ce lucrarile se deterioreaza in spatii necorespunzatoare. Personalul muzeului nu scapa nici el de presiunea guvernului. In ultimul an angajatii au trecut prin 15 controale in timpul carora li s-a cerut in mod repetat sa explice calatoriile in afara tarii si natura contactelor cu cetateni straini, povesteste Marinika M. Babanazarova, directorul actual al muzeului, pentru New York Times.

Situatia colectiei si a celor care se ocupa de ea este una nefericita. Diferiti colectionari au incercat sa cumpere piese din colectie insa s-au lovit constant de refuzul curatorului. Babanazarova se teme ca vanzarea unor panze ar putea incuraja guvernul sa scoata la licitatie lucrarile. Astfel, dupa doua decenii de la descoperire, colectia ramane intacta, dar si ascunsa publicului. Dupa cateva expozitii in Germania si in Franta, Ministerul Uzbec al Culturii a refuzat orice alta invitatie de a trimite colectia peste granite, cu exceptia a trei picturi expuse acum in Olanda, sustine Babanazarova.

Desi nu exista o explicatie oficiala pentru aceasta politica a statului uzbec, atitudinea ar putea avea de a face cu ambivalenta tarii fata de mostenire imperiala ruseasca. Inca de la castigarea independentei in 1991, Uzbekistanul a impus o politica activa de promovare a formelor native de arta, precum tesutul si gravatul, iar colectia Savitsky, realizata in mare parte de etnici rusi, nu isi are locul in aceasta campanie. Astfel, scurtele perioade de sprijin pot, cu greu, asigura continuitatea colectiei.



Autor: I. C
 


 SHARE :  Trimite pe mail

7683 citiri

6 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.