Acasa | Insider | Designerul Razvan Ciobanu vorbeste despre faliment: Am pierdut casa, apoi masinile. De aici a urmat o depresie lunga
Razvan Ciobanu / Foto: captura Tabu.ro
In prima parte a serialului realizat de publicatie, Razvan Ciobanu vorbeste despre falimentul pe care l-a suferit anul trecut. "Primele semne de aparitie a falimentului le-am avut in 2009 in vara, cred. A fost o conjunctura. Practic nu as fi intrat in faliment daca nu as fi fost 'ajutat' oarecum cand, in afara de moda, celelalte inginerii ale mele, imobiliare s.a.m.d. au cazut total. In momentul acela m-am blocat, nu am mai fost in stare nici sa muncesc, nici sa ma concentrez pe ceea ce aveam de făcut. In momentul acela a inceput sa se vada..."
Designerul a povestit despre intamplarile care l-au impins catre depresie. "Aveam o viata linistita. In prima faza am pierdut casa in care locuiam. Am pierdut-o deoarece a fost luata, dintr-o greseala si niste acte nefacute la timpul lor. Nu am avut puterea sa ma lupt in niciun fel, mai ales ca surpriza venea din partea unor prieteni foarte buni, a celor mai buni prieteni. Au urmat apoi masinile pe care le aveam si care au fost, tot asa, luate de un alt foarte bun prieten deoarece contractele de leasing erau pe firma lui, nu pe a mea. De aici a urmat o depresie lunga. De aici a inceput totul, asta se intampla in iulie 2009. Prin septembrie-octombie, nu ma mai puteam conecta la nimic. Eram precum o leguma. Tin minte ca am stat la o buna prietena de-a mea, care nu imi mai este prietena in momentul de fata. Am zacut pe canapeaua ei cred ca mai bine de doua luni.[...] Nu ma puteam concentra pe nimic si sincer cred ca nici nu imi doream."
Conform designerului, una dintre cele mai dificile aspecte al evenimentelor a fost impactul pierderii prietenilor: "Nu pierderile materiale te afecteaza cel mai tare, ci mai degraba lucrurile pe care nu le intelegi. Si intrebarile: «Dar de ce?», «Dar cum de s-a ajuns aici?», «Dar de ce n-au vorbit cu mine?», «Dar de ce nu imi da cineva o explicatie?». Nu puteam avea un dialog [...] Nu imi dadea nimeni o explicatie: am facut asta pentru ca.... . Cu siguranta am gresit, cu siguranta am greselile mele, cu siguranta in mintea lor exista un raspuns pentru care au procedat asa."