Acasa | Smart Story | FOTOGALERIE Despre creatie, munca si inspiratie ca mod de a fi. Oana Cristea, o artista careia ii place sa personalizeze
Toate bijuteriile sunt lucrate manual / Foto: arhiva proprie
De fapt, nici nu-si denumeste cumparatoarele ca fiind “cliente”, un cuvant sec la urma urmei. Oana vorbeste despre clientele ei cu drag si apropiere, pentru ea fiind “fetele mele”. Talent a avut dintotdeauna, iar experienta si-a inceput-o de mica, alaturi de bunica ei. Croitoreasa fiind, dar si batrana, o punea sa coasa tivurile la rochitele de voal sau lucrurile mai pretentioase pentru ca nu mai vedea bine. Oana era platita pentru munca sa. Erau putini bani, dar pentru o fetita de 11 ani, faptul ca isi castiga singura banii era de neegalat.
In urma cu 4 ani si jumatate si-a lansat site-ul. La inceput a fost Eartricks (trucuri pentru urechi). “Am spus ca fac numai cercei, nu ma extind la altceva. Dar nu am putut. Fetele au inceput sa-mi ceara ba un inel, ba o brosa sa se asorteze. Asa am facut Tricksbox (cutia cu trucuri) in care sa pot baga si cercei si bratari si de toate” imi povesteste Oana la un ceai si un suc de mere.
A inceput cu mai nimic. Din cateva sute de mii si-a luat primele materiale, a facut 10 cercelusi si si-a lansat site-ul. Se astepta sa ramana totul intre prieteni si sa mai afle ocazional altcineva. Dar foarte curand totul a evoluat neasteptat. “Atunci nu erau nici site-uri de lucruri hand-made, nici bloguri, nici targuri. De vreo doi-trei ani au luat amploare, piata este deja sufocata. Dar probabil ca acum se vor tria artistii si totul este spre binele clientilor.”
Zilele Oanei sunt pline, abia reuseste sa se imparta intre a crea, a desena, a se ocupa de site, de diferite proiecte pentru firme. “Sunt grafic designer, lucrez pe publicitate, postere, afise, nebunii. Proiectele impreuna cu Tricksbox imi iau 10-12-16 ore pe zi, cat sunt treaza. Nu este un job, este un mod de a fi. De aceea nu pot spune ca e o afacere. Daca iti faci o afacere iti faci un plan de business, iti alegi un target, faci un buget. Nu este asa. O fac de placere. Se bucura fetele, ma bucur si eu, imi dau o mare energie”.
Desi s-a dezvoltat de la an la an, Oana nu are de gand sa-si deschida un magazin fizic. “Nu merita. Daca as avea banii necesari, tot in online i-as investi”. Considera ca in felul asta este peste tot, in acelasi timp, de la Constanta la Timisoara. “In Bucuresti cel mult mi-as face un showroom unde sa vina fetele, sa vorbim, sa bem un ceai. Eu merg foarte mult pe personalizari. Si imi place sa vorbesc cu ele si sa le fac ce isi doresc”.
Inspiratia, cea de care are cea mai mare nevoie un artist pentru a ramane artist, Oana si-o ia din tot ce o inconjoara, din tot ce vede si crede ca totul vine de la Dumnezeu. “Ideile vin pur si simplu. Un simplu licar ma duce in zona mea de inspiratie. Am o sensibilitate vizuala la tot ce se intampla, asociez culorile, formele. In timp devine instinctiv. Si inspiratia la fel. Au fost niste pasi pe care i-am traiat, i-am studiat. Acum nu mai este nimic constient sau voluntar. Acum doar imbogatesti si updatezi”.
Zilele acestea isi lanseaza o noua colectie, din sticla lucrata manual, pe ideea de transparent si natural. Ma uit la cercelusii ei si sunt uimita cum de ceva atat de fragil, de mic, poate iesi cu forme perfecte din mana cuiva care nu a lucrat niciodata cu sticla pana de curand. Este fascinata de tehnici si se vede din modul in care vorbeste. “Colectia aceasta din sticla a fost stopata pentru ca am gasit ceva de lucrat in metal. Ma duc de la una la alta. Daca s-ar putea, as vrea sa le fac pe toate in acelasi timp” imi spune gesticuland fericita, efervescenta, radiind.
Cati vor ceva personalizat? Mai mult de jumatate. Este mai mult de munca, dar Oana e fericita. “Mi-a placut faptul ca vor ceva personalizat, pentru ca in primii doi ani ii rugam eu: << - Dar nu vrei sa-ti fac asta rosie, ca tie iti place rosul.
- Nu, vreau ca pe site.
- Dar iti fac tie cum vrei tu, nu te costa nimic in plus.
- Nu, e ok ca pe site.>>
E o placere a mea ca le ofer lor ceva”.
In urma cu un an si jumatate si-a mai lansat un site. Joytricks.ro este dedicat monstruletilor care o bantuie de cand era mica. Majoritatea au un singur ochi, dar fiecare are un farmec aparte. Multe modele sunt facute numai pentru targuri, nu are timp sa le puna pe toate pe site. “Oricum, cei care cumpara si apreciaza asa ceva au ei insisi imaginatie si, vazand acolo ca are o vacutza in brate sau un hipopotam, isi dau seama ca pot sa fac si cu broasca in brate sau altceva. Si imi cer ca atare”.
La varsta de 32 de ani, Oana nu ar putea spune cand isi va intemeia o familie. Isi traieste viata dupa principiul “que sera sera”, pe care il respecta mai ales artista din ea. “Cand simt ceva fac, nu am un plan in Excel. Nu imi propun: pana la data X sa facY. Singurele dead-line-uri sunt ale proiectelor”. Oricum, isi tine familia aproape. “Eu ma ocup de schite, conceptele, pozele, site, ma ocup de firma si asa mai departe, iar de duplicarea lor ma ocup impreuna cu alte doua persoane: mama si tata (rade cu pofta). Parintii lucreaza mai putin si mai incet pentru ca sunt perfectionisti si nu accepta sa iasa macar o petala altfel”.
Mi-am terminat interviul cu o curiozitate personala: s-a intamplat sa nu onorezi o comanda din lipsa de timp? “Nu. Stau zi, noapte, dau oricui numai sa nu ma fac de ras. Spre fericirea mea nu am avut pana acum nicio reclamatie. I le-as fi facut de inca trei ori, probabil nici nu as fi putut sa dorm din cauza asta”.