Acasa | Articolul tau | Galeria intalnirilor nereusite: "Pot sa raman la tine in seara asta? Colegul meu de apartament vrajeste o fata asa ca vrea intimitate"...
Aventuri in cautarea unei jumatati/ Foto: Agerpres
Acum un an pe vremea asta eram in Londra, printr-un program de schimb universitar. Cum nu stiam mai pe nimeni, cel putin nimeni de care as fi fost interesata din punct de vedere sentimental, am acceptat sa ies cu un amic de-al unei cunostinte. Mi l-a descris gen “tall, dark and handsome”, un fel de Darcy din viata reala; cum sa spun “nu” la asa o oferta? In plus, orice e mai bine decat inca o seara de sambata petrecuta singura in fata televizorului.
Conform planului, seara trebuia sa inceapa cu o intalnire dubla, cunostinta mea cu iubitul ei, iar eu cu amicul ei. Numai bine ca sa spargem gheata. La prima vedere, bineinteles ca baiatul nu era tocmai asa cum il descrisese prietena mea, dar avea un simt al umorului destul de dezvoltat incat sa compenseze. Am mers cu totii la un film pe care l-au ales baietii. Asa se explica faptul ca am petrecut aproape doua ore uitandu-ne la masini care explodeaza si mafioti in haine de piele care trag unii in altii. Ce-i drept, as fi preferat ca replicile sa treaca de nivelul ”i'll be back!”. Nici nu m-am obosit sa retin numele filmului dar imi amintea enorm de mult de cele difuzate de toate posturile tv romanesti in urma cu cativa ani. Mi-am spus ca se putea mai rau; daca alegeau un film de groaza de genul “Texas Chainsaw Massacre” in care un nebun alearga cu un fierestrau electric in mana dupa starlete care nu se mai opresc din tipat?
Acesta a fost preludiul intalnirii. Dupa film, ne-am despartit de prietenii comuni astfel sa avem ocazia sa ne cunoastem mai bine. Am mers la un restaurant din apropiere pentru o cina tarzie. Pana aici totul bine. Prima ciudatenie propriu-zisa a fost cand am dat comanda, sau mai bine zis cand el a dat comanda. Cum s-a apropiat chelnerul de masa cu meniul in mana, partenerul meu a vazut de cuviinta sa comande in numele meu, fara sa ma intrebe. Cand i-am spus ca prefer sa vad meniul si sa imi aleg ceva, raspunsul lui a fost scurt si la obiect: “Daca apuci sa deschizi meniul mai dureaza inca jumatate de ora. Nu avem timp de asa ceva”. Desi nu a spus cu voce tare “ca asa sunteti voi femeile, nu va puteti hotari”, sunt destul de sigura ca asta i-a trecut prin cap. In plus, nu am vrut sa ma gandesc catre ce anume se grabeste in asa hal. Am rectificat comanda (fara sa dureze jumatate de ora) si am ignorat avertismentul in speranta ca e doar o neintelegere si ca am mers prea departe cu teoriile feministe.
Pe parcursul cinei s-au discutat trei teme majore: iubirea lui fata de caini, mai ales fata de cei 4 care locuiau cu el in apartament, retelele de prostitutie alimentate de fetele din estul Europei si jocurile pe calculator. Fiecare incercare de a schimba subiectul catre ceva digerabil (care sa nu contina nimic legat de pornografie, datul din coada al cainilor sau upgrade-urile celui mai recent joc din seria X) a fost imediat identificata si corectata. In inocenta mea de-a dreptul tampa in acel moment, am gasit alte scuze. Daca iubeste animalele inseamna ca e o persoana blanda, plina de compasiune. In plus, bine ca nu are pisici in loc de caini. Ii plac jocurile? Asta inseamna, probabil, ca manuieste destul de bine calculatorul. Avand in vedere ca abilitatile mele tehnice raman la nivel de “what does this button do?”, un astfel de prieten in agenda telefonica se poate dovedi util. Cat despre retele de prostitutie, macar a dat dovada de interes fata de zona din care provin si are idee unde e pozitionata Romania pe harta. Nu spun ca argumentatia mea a fost una dintre cele mai reusite dar era prima intalnire de cand schimbasem codul postal.
Dupa minunata conversatie de mai bine de o ora am cerut nota de plata. Chelnerul a asezat-o in fata “domnului”, precum cer obiceiurile. Intre timp, mi-am bagat mana in geanta in cautarea portofelului. M-am gandit ca, indiferent daca accepta sau nu sa platesc jumatate din nota, e de datoria mea sa incerc mai ales ca pana in acel moment seara nu fusese tocmai romantica. Nici nu am apucat sa deschid portofelul cand mi-a zis cat se poate de vesel: “Platesti tu? Ce bine. Urmatoarea o achit eu”. Am inghitit in sec, m-am uitat incruntata la el si, uitand ca am coloana vertebrala, i-am intins chelnerului cardul. Mi-a trecut prin cap ca poate ca nu sunt eu invatata cu subtilitatile codului de intalniri la care adera britanicii. Am hotarat totusi ca e cazul sa pun punct intalnirii. O sambata seara (cat mai ramasese din ea) singura acasa nu mai suna chiar atat de rau. Oricum, in mintea mea era deja clar ca niciunul dintre noi nu asteapta mai mult.
Mi-am anuntat intentiile motivand cu clasicul “e tarziu, sunt obosita, mai bine punem punct in seara asta”. Cum locuiam destul de aproape s-a incapatanat sa ma conduca acasa unde, odata ajunsi in fata cladirii, s-a aplecat sa ma sarute “de noapte buna”. Am prins miscarea la timp pentru a evita sarutul, m-am intors sa intru cand m-a lovit ca din cer urmatoare intrebare: “Pot sa raman la tine in seara asta? Colegul meu de apartament vrajeste o fata asa ca vrea intimitate. Si doar nu vrei sa se termine asa intalnirea”. In traducere se pierde limbajul mult mai grafic folosit de acesta. Am explodat; dupa ce toata seara se desfasurase pe un ton cel mult amical, el visa sa petreaca noaptea la mine? I-am explicat, in termeni la fel de grafici, ca nu exista nicio sansa ca cineva sa imi calce pragul in acea seara.
Asa s-a terminat cea mai ridicola intalnire prin care am trecut, cel putin pana acum. De fapt, finalul adevarat a fost a doua zi dimineata cand am vazut pe ecranul telefonului meu ca am 17 apeluri nepreluate, toate de la el. Noroc ca mobilul imi ramasese pe silentios din timpul filmului. Dupa cum mentionam si la inceput, intamplarea a facut ca, un an mai tarziu, sa trec printr-o alta intalnire nereusita, insa nici pe departe ca aceasta. Dupa cum se vede, ma las greu descurajata. Ramane de vazut ce voi face anul viitor pe vremea asta...
Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica “Articolul tau”.
Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare.