Smart Woman

Mai nou, oamenii spera sa locuiasca la aer curat, intr-o casa pe pamant, cu ceva curte, cat mai aproape de un mare oras. Sau sa aiba o cabanuta de vacanta, cat mai departe de un mare oras. Sunt nascuta si crescuta in Capitala, dar atunci cand mi s-a oferit ocazia sa ma mut in afara Bucurestiului, nu am ezitat.

M-am mutat intr-un oras langa Bucuresti, dar daca te iei dupa starea drumurilor, tipologia oamenilor si facilitatile din zona, nu ai zice ca esti in alta parte decat la sat. Fac zilnic naveta catre si dinspre serviciu. Atunci cand sunt cu masina e simplu, cateva zeci de minute pe drumuri pline de gropi si in ambuteiaje si am ajuns.

Daca nu am masina, traseul e mai distractiv: un kilometru pe jos pana la maxi taxi, apoi 50 de minute petrecute intr-un mod cat mai placut precum sardina in cutie si mai departe numai trei metrouri schimbate pana la locul de munca.

In asemenea zile, indiferent cat de cald ar fi afara, evit sa ma imbrac feminin. Tocurile nu ar face fata drumului asfaltat cu multa responsabilitate de primarie. Bluzele decoltate atrag atentia si, implicit, fluieraturile. Fustele si rochiile aduna mai mult praf decat priviri admirative.

Pentru cei care isi doresc o casa pe care s-o ridice de la temelie, a o vedea terminata inseamna o satisfactie nemarginita si, desigur, mult mai mult par alb in cap si foarte multi nervi omorati in proces. Cei care si-o cumpara la rosu, sau de-a gata, au parte de aceiasi nervi si de ceva surprize mai tarziu, pe masura ce descopera ca nu au canalizare, ca demisolul aduna toata apa din cartier la cea mai mica ploicica sau ca muncitorii au uitat de unele circuite pur si simplu indispensabile.

Orice varianta ai alege, cine iti spune ca e greu sa construiesti o casa, se insala. Cine spune ca e greu sa construiesti o casa si al naibii de greu sa obtii actele necesare, se apropie de adevar. Dar, odata ce ai casa, poti lasa momentele tensionate in urma* si incepe marea aventura a decorarii si amenajarii gradinii.

Desigur, pentru asta si pentru orice deplasare, aprovizionare etc. ai nevoie de o masina. Cine are impresia ca se descurca sa aduca o saltea pana acasa schimband, de pilda, doua autobuze, un metrou si un maxi taxi trebuie sa fie un om ori foarte naiv, ori foarte optimist, ori foarte impunator si imposibil de refuzat de catre soferi si restul pasagerilor.

Eu una sunt destul de firava, iar optimista nu am fost niciodata din cale afara. Dupa cateva drumuri cu microbuzul, nimeni nu se mai poate incadra in prima categorie.

Traiul la curte are avantajele sale. Nu am vecini deasupra care sa ne inunde. Nu am vecini dedesubt care sa-mi reproseze ca alerg dintr-o parte in alta a casei. Nu am vesnicele vecine privitoare pe vizor. Desigur, acum am vesnicele vecine privitoare peste gard. O intrebare frecventa, pusa cu o evidenta dezaprobare, este cum de nu cresc gaini, dar am trei caini. Caini pe care, culmea, nu-i tin legati in lant. In medie, trebuie sa dau explicatii cam o data pe saptamana. Sintagma “Curtea mea, treaba mea!” nu pare sa aiba prea mare succes pe plaiurile mioritice.

Daca alegeti sa va luati un caine sau mai multi, pregatiti-va sufleteste pentru cheltuieli de genul: hrana, vaccinuri, deparazitare, inlocuit mobilierul de gradina ros, inlocuit pomisorii proaspat plantati, inlocuit gazonul acum plin de gropi, inlocuit gardul instalat pentru a tine cainii la distanta de gradina cu legume etc.

Partea buna e ca nu au nevoie de tablete, vitaminele luandu-si-le singuri prin autoservirea cu fructe si legume proaspete. Daca aveti totusi un caine batran, lenes sau doar apatic, multumiti-I celui de sus pentru economia facuta, chiar daca nu credeti in El.

Daca animalul mai si confunda vreo pasare de-a vecinului cu jucaria lui de plus, aveti foarte multa grija sa nu se afle. Altfel riscati sa i se atribuie toate decesele suspecte de pasari pe o raza de doi kilometri, putand ajunge lejer intr-o luna la un bilant mai mare decat al gripei aviare.

*Se recomanda cu multa caldura a nu se lasa in urma si ratele la banca, provenite din constructia/cumpararea casei.