Smart Woman

Am si eu un spirit destul de critic (mama spune mereu ca asa e generatia din care fac parte, ca suntem niste “nihilisti” :)) si observ constant greseli de ortografie, punctuatie, exprimare, etc. Dar incerc sa le ignor, sa nu judec persoana care le-a “comis” doar prin prisma lor si incerc sa gasesc ceva folositor sau pozitiv in fiecare postare. Am ras, am plans, m-am enervat, m-am infuriat de-a dreptul la aproape fiecare articol/comentariu citit, dar nu consider ca toate astea au fost o pierdere de timp, din contra. Din postarile aparute aici m-am incarcat cu energie pozitiva atunci cand am avut nevoie si am incercat sa tin mereu aproape o cutie de bomboane pentru gustul amar lasat de unele comentarii.

Atunci cand mi-a aparut un articol am fost bombardata de comentarii negative, cu toate ca era corect scris si mai ales din suflet. Stiam de cand l-am trimis la redactie ca e posibil sa apara si stiam ca de aici va urma “ploaia de gloante” – pe care, repet, mi-am asumat-o. Cu toate astea, am avut vreo 2 zile cand am stat si am citit comentariile care se tot adunau si nu mi-a venit sa cred de cat de usor e pentru unii oameni sa arunce cu piatra – fara niciun scop. Am stat deci si am citit cu prietenul meu comentariile in care ni se spunea ca o sa-l parasesc cand o sa ma satur de baietii buni si singurul lucru care m-a consolat a fost rasul lui si increderea ca o sa fie bine.

Dar eu tot nu inteleg. Nu sunt nici eu optimismul intruchipat, chestia cu luatul chestiilor pozitive din viata e destul de noua pentru mine, am avut si eu perioade negre, in care, recunosc, singura m-am afundat. Cu toate astea, pentru orice exista un inceput si am reusit in fiecare zi cate putin si apoi din ce in ce mai mult, sa ma incarc de lucruri bune citind postarile de aici. M-am familiarizat si eu cu ID-urile celor care comenteaza foarte des, am tinut cu unul sau cu altul, am formulat in gand zeci de raspunsuri mai mult sau mai putin intepate – una peste alta, am primit acest site in viata mea si i-am dat un locsor cald, asta ca sa nu spun pe de-a dreptul ca am devenit dependenta de el.

Numai ca aproape in fiecare zi sunt dezamagita – oamenii vor senzational, vor metafizic sau grotesc (depinde de gusturi) – oamenii nu au nevoie de povesti cu si despre oameni normali sau fericiti. Stiam lucrurile astea de la televizor, unde pe mai toate canalele abunda stirile despre divorturi, batai, averi impartite, etc. Dar speram ca pe Smart sa fie altfel. Nu, n-am sa renunt sa citesc articolele de aici, probabil n-am sa pot nici sa nu fiu din in cand dezamagita de rautatile (de cele mai multe ori gratuite) care abunda in comentarii, dar stiu sigur ca vor mai fi momente cand mi se vor umple ochii de lacrimi (lacrimi de bucurie ca citesc lucruri care ma ung pe suflet) si mai stiu sigur si ca la cafeaua zilnica merge o doza buna de Smart.

Da, stiu, nu am folosit diacritice nici in aceasta postare... Si da, stiu, probabil ca n-am venit cu suficiente argumente... Si da, stiu, oricand veti avea ceva de criticat...

Nota redactiei: Acest articol a fost primit ca reactie la Am crezut multi ani ca sunt defecta, prea normala, si ca faptul ca sunt o fata buna e tot un defect (fata buna = neinteresanta)

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare

* Pentru a evita confuziile si a pastra coerenta discutiei va rugam sa postati folosind un singur nume / ID in cadrul aceluiasi articol

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a sterge sau edita mesajele ce contin atacuri la persoana, insulte sau cuvinte licentioase