Smart Woman

In parte e explicabil. Daca ti-a fost dat sa stai vreodata intr-o cutie de chibrituri vrei cat mai mult spatiu de locuit chiar daca e greu de crezut ca ai nevoie de 10 camere. O masina mare si solida iti da intaietate in trafic astfel incat poti fi regele soselelor (iar la cum conduc unii acest aspect nu e tocmai de neglijat). Iar hainele de firma presupun (chiar daca nu intotdeauna au) o calitate pe care cu totii o cautam. Ce e in plus e nevoia de a epata, de a te prezenta celorlalti prin ceea ce ai mai degraba decat prin ceea ce esti.

Acest lucru se intampla deoarece atunci cand cumperi un obiect de lux cumperi de fapt un vis, o imagine. Ceasul de firma vine cu o atitudine, vila mobilata dupa Architectural Digest vine cu stima de sine si aprecierea celorlati. Toate acestea, impreuna, redau aparenta unei vieti perfecte, indiferent daca aceasta exista sau nu in realitate.

E reprezentativ aici un film din 2009 ce o are in rol principal pe Demi Moore- "The Joneses". Pentru cine nu stie povestea, e vorba despre o tactica de marketing bazata pe "product placement". Cei patru membri Jones dau impresia unei familii perfecte, baza acestei perfectiuni fiind chiar produsele de ultimul racnet pe care le folosesc. In realitate, membrii familiei nu sunt decat patru straini care pun in scena o piesa elaborata in incercarea de a convinge locuitorii suburbiei in care sunt plasati sa cumpere cat mai multe dintre produsele expuse.

In teorie e simplu sa zici nu, sa rezisti tentatiei de arunca bani pe ceva ce nu iti trebuie insa problema e mai spinoasa. Marketingul facut de cei ce produc (indiferent de calitatea produselor) urmareste sa vanda chiar daca asta se face prin intermediul crearii unei nevoi false. Iar cu cat creste nivelul produsului (si pretul acestuia) cu atat tacticile de marketing devin mai subtile. Un produs de lux vine la pachet cu respect, putere si imaginea de perfectiune.

Despre asta a vorbit recent si Donald Potard, co-fondatorul brand-ului Gaultier si CEO Emanuel Ungaro, in cadrul unei conferinte sustinute la Bucuresti. Tema discutiilor a fost luxul, acesta adresandu-se, in primul rand, tinerilor creatori romani care viseaza ca, intr-o zi, o eticheta cu numele lor prinsa pe un produs sa valoreze o mica avere.

In acest context Potard a numarat si a explicat cele 10 calitati/ conditii ale luxului:

- placerea (dupa cum povestea Jean-Louis Dumas, capul companiei Hermes pana de curand, magazinul Hermes din Paris nu e altceva decat "un magazin de jucarii adresat adultilor");

- serviciul (felul in care clientul este tratat in magazin reprezinta aproape jumatate din lux);

- emotia (achizitia unui obiect scump e insotita de nerabdare si asteptare);

- sacrul (religia luxului: se creaza in jurul creatorului imaginea unui semizeu);

- recunoasterea (firma, fie mentionata integral, fie doar printr-o monograma cum ar fi D&G, inlocuieste functia blazonului);

- frustrarea (vrem sa obtinem ceea ce nu putem avea);

- timpul  (un obiect de lux duce in spate o traditie);

- indrazneala (produsele trebuie sa uimeasca);

- puterea (luxul e apanajul celor puternici, celor care si-l pot permite, si le da ocazia sa se diferentieze de "turma");

- pretul (desi insotit de o calitate pe masura, pretul trebuie sa fie mare, restrictiv);

Un produs care indeplineste aceste conditii devine in ochii nostri un lux. Odata cu el cumperi toate aceste atribute, nu doar in mintea ta dar si in mintea celor care se conformeaza acelorasi principii.