Acasa | Articolul tau | Noi trisam, nu muncim! Cum e sa treci prin viata cu pile, copiute si spagi
Oul de azi se transforma in boul de maine / Foto: Agerpres
Cand eram mica aveam un cub Rubik, stiti, din acela la care trebuie sa aranjezi segmentele pana fiecare fata are o culoare uniforma. Avea un mic defect cauzat de intalnirile repetate cu podeaua, si anume se desfacea in bucati daca trageai putin de el. La un moment dat, frustrata de faptul ca nu reusesc sa il rezolv, l-am desfacut iar apoi am aranjat piesele la loc astfel incat sa se alinieze toate culorile. Fericirea mea nu a avut insa durata lunga; fratele mai mare, sceptic de succesul meu, m-a batut la cap pana a aflat adevarul. "Inventivitatea" mea m-a facut de ras, cel putin la nivelul de rusine pe care il poate simti un copil.
Am mai incercat sa trisez inca o data, in scoala. Am copiat la o lucrare la muzica. Scuza mea la acea vreme: toata lumea o facea. Bineinteles ca am fost prinsa (imi lipsea pana si cea mai vaga notiune de tactica in domeniu): mi-a cazut caietul din banca insa nu au fost repercusiuni. Asta e, profesorul respectiv era unul intelegator (cam prea intelegator, as zice acum). Asta nu inseamna ca nu mi-a fost rusine, insa nu pentru ca am fost prinsa ci ca, dupa cum mi s-a atras atentia, nu am fost in stare sa invat o amarata de lectie.
Astea sunt doua episoade distincte de copiat pe care mi le amintesc, nu fara o doza mare de jena. Oare cati se pot lauda ca nu au trisat niciodata in viata lor? Celor ce se pot declara curati le adresez tot respectul meu. Din pacate e exact invers, cei mai multi se lauda tocmai cu abilitatile lor de trisori. Procesul incepe de la varste fragede cand cei mici invata ca exista si o modalitate mai usoara de a obtine ce isi doresc.
Cele mai bune exemple vin din scoala; multi elevi considera replica "nu exista profesor care sa nu poata fi copiat" drept ceva pozitiv si se incapataneaza sa demonstreze ca asta e regula in scoala la ei. Fraierul e cel care invata, care ia note "pe bune", alintat de ceilalti "tocilarul" sau "teacher's pet". Examenele mari nu fac diferenta; un amic profesor imi povestea cum indemnul de a invata adresat elevilor lui in prag de bacalaureat a fost contrat de "pai doar nu suntem prosti sa invatam (paradoxal, as zice), las' ca dam niste bani si vezi cum trecem". "Iti furi caciula", nu mai functioneaza demult. Raspunsul pe care risti sa il primesti e: "pai si ce e rau in asta, macar caciula ramane tot la tine, nu ti-o ia altul."
Nu ma voi hazarda sa zic ca toti romanii sunt trisori; stiu ca nu e adevarat si ca generalizarile sunt neproductive. De asemenea, sunt sigura ca se gasesc trisori si in alte tari, insa imi lipsesc datele pentru o comparatie. Ma voi referi la situatia de la noi pentru ca imi e cunoscuta. Stiu nenumarate exemple de trisori; cu siguranta stiti si voi. Paginile ziarelor sunt pline de cazuri: "X a fost prins ca a fraudat …." la care reactia majoritatii e "daca e prost si s-a lasat prins". Imi vine minte un caz din urma cu cativa ani cand, o jurnalista pare-mi-se de la Gandul, a scris despre felul in care se cumparau subiectele pentru BAC pe strada. Reactia? Biata femeie a primit stive de amenintari si injuraturi din partea elevilor si parintilor. "Cum nu i-a fost rusine; sa distruga viitorul la niste copii?"
Trisatul se face insa si zi de zi, la scara redusa. In mijloacele de transport in comun sunt destui care nu isi iau bilete, poate au noroc si nu dau de un control. Daca sunt prinsi incepe scandalul. Nu ar recunoaste nici in ruptul capului ca actiunea lor a fost gresita; cel mult le pare rau ca au fost prinsi si au de dat un ban. La fel si in tren. Se stie ca nasul poate fi mituit, se stie daca ii iese si lui ceva e dispus sa intoarca capul. Doar supra-controalele daca mai inspira frica.
Cand vine vorba de examenul de sofer situatia e exact la fel. O pila ici, o mita colo si esti sofer cu drepturi depline. Ce conteaza ca tu n-ai idee in practica ce e aia acordarea prioritatii si intri poate in primul pieton nevinovat care iti iese in cale, sau intr-o alta masina ce merge regulamentar? Important e sa ai carnet. Am vrut initial sa scriu ca e important sa fii sofer, insa carnetul obtinut prin pile nu iti da voie sa te numesti astfel. Odata in masina, ne punem centura si urmam regulile de sofat doar de frica politiei, si nici atunci tot timpul. Altii sunt "bazati"; "da-i incolo de politisti ca le dai ceva si te lasa, sau il suni pe seful lor si sa vezi acolo…". Regulile, de la cele mai mici pana la cele mai importante, se incalca cu buna stiinta; important e sa nu fii prins. Hotul neprins, negustor cinstit.
Sa nu uitam nici de cazurile de pensionare. Pe de o parte sunt pensionarile medicale pe caz de boala, care, daca e sa fim cinstiti, nu sunt facute intotdeauna pe motive reale. Te declari cu probleme la mansarda si o lasi incolo de munca. Pe de alta parte mai sunt si controversatele pensionari ale unor magistrati care, desi s-au pensionat conform graficului, au avut grija ca fix in ultimele luni in calitate de salariat sa obtina, doar ei stiu cum, cateva sporuri in plus sau sa cumuleze mai multe functii. Cum pensia s-a calculat in baza ultimelor venituri, micile trucuri le-au adus o pensie mare, nemeritata. N-au muncit toata viata pe un salariu mare astfel incat sa contribuie la stat cu taxe mari si sa primeasca, in schimb, o pensie mare.
Mai vreti exemple? Sunt cazuri peste cazuri de persoane care nu isi platesc taxele. La noi nu se aplica zicala americana "sunt doua lucruri de care nu poti scapa: de moarte si de Fisc". Lumea se teme de Finante pana invata ca te poti intelege pana si cu ei. Cand vine vorba de politica nici nu merita sa deschid discutia: n-as sti de unde sa o incep si nu cred ca ar putea fi incheiata.
Asa e la noi, esti corect doar daca mecanismele tale interioare iti spun asa ca trebuie sa fii. Organele statului (nu neaparat si toti cei care lucreaza in cadrul lor) care ar trebui sa impuna corectitudinea in sfera sociala nu mai sunt demult un exemplu de verticalitate. Sfaturi despre cum sa inseli (partenerul, prietenii, profesorul, sefii, angajatii, statul etc.) se gasesc pe toate gardurile, asta in cazul in care comportamentul unora, laudat in gura mare, nu e suficient de "educativ" din acest punct de vedere. Asa se face ca universul nostru s-a rasturnat astfel incat prost ajunge cel care e corect, care invata, care munceste, care e cinstit iar destept e cel care "stie sa se descurce".
Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica “Articolul tau”.
Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare