Smart Woman

- Citeste aici materialul care a generat acest comentariu-reactie

In vara anului trecut, s-a operat de cataracta, la ambii ochi. De ce a acceptat, in ciuda riscului mare, legat de anestezie si de varsta? Pentru ca ”nu concepe sa traiasca asa, lipsita de vedere”. I-a fost greu, dar povestea continua: in urma cu trei ani, a fost diagnosticata cu cancer la san, gradul II. Operatia si sedintele cu cobalt (24 la numar) implicau riscuri enorme, din aceleasi motive enumerate mai sus. A venit de la Spitalul Fundeni, inaintea interventiei, cu ochii in lacrimi. Nu concepea ca, acolo, erau fete ce-i puteau fi stranepoate, cu aceeasi boala ca a ei, dar cu sanse de vindecare mai mici. ”Ce viata e asta, intreba, in care vad cum se sting copile, iar eu raman aici?”

Am inteles atunci ca, in pofida durerii, a spaimei, a revoltei, a pierderilor si singuratatii, ea era DEJA hotarata sa ramana aici!!! Admiratie? Putin spus! Aceasta femeie a fost deportata din Basarabia, de 2 ori, cu hainele de pe ea; si-a pierdut singurul copil, un tanar de 31 de ani; si-a ingropat sotul, de curand, pentru ca, la scurt timp, sa fie atinsa de cancer!

Ce face acum? Pai… pare ca sanul e bine si … vede! Se plimba, cu cadrul, prin casa. Ne cere vopsea de par si creme de fata, pt ca ”nu accepta sa stea neingrijita”! Si, ne mai roaga s-o anuntam inainte de vizite, pentru ca ”nu-i place sa primeasca, nepregatita”!!

E ruda mea si, totusi, nu stiu sa-ti spun de unde isi trage aceasta forta extraordinara. Poate ca, lovita de atatea necazuri, pe care multi dintre noi le considera de netrecut, a capatat o tarie exceptionala. Cu fiecare ocazie, s-a purtat ca si cum vointa ei avea sa supuna boala. Fara doar si poate, asa i-a fost destinul. Fara indoiala, Dumnezeu i-a dat toate astea, si tot el a ajutat-o.

Dar, peste toate astea, dincolo de puncte de vedere, singurul aspect cert, in toata lupta, a fost atitudinea ei. A luptat si, cel putin pana acum, a castigat trei ani de viata! Sunt acesti ani, putini? Merita, la varsta asta, sa continue, cu atata chin? Cine sunt eu sa raspund pentru ea? Daca asta-si doreste , eu nu pot decat s-o admir! Ca si pe tine, de altfel.

A doua poveste e despre… un unchi. Cum altfel? S-a stins si el, la 92 de ani. Dar, cu un an inainte de asta, a intrat in coma. Dupa traditia, cineva l-a pazit permanent, timp de cateva zile. Intr-o seara, pe cand fiica lui ii statea la capatai, picotind, cu o lumanre langa ea, i-a auzit, pe nepregatite vocea : ”stinge lumanarea aia si termina cu prostiile, ca mai am treaba de facut”! Biata mea matusa, medic de ATI de peste 30 de ani, aproape ca a picat lata! Vazuse destule, dar asa cum mi-a povestit, miscata, atata determinare si claritate, ca in vocea lui, rar auzise! Si-a dorit sa mai stea si a castigat un an!

Sa ma scuzi ca am scris atat – nu obisnuiesc si ma simt jenata. Dar am simtit nevoia sa-ti spun aceste doua istorii. Pe scurt, cred ca ele se refera la capacitatea de a razbate, asa incat iti doresc putere, ca sa poti lupta pentru sanatatea ta!