Smart Woman

Monica Reu: Observ ca suntem obisnuiti sa ne concentram foarte mult asupra lucrurilor care nu merg, fie in familie, la serviciu sau la scoala. Aceasta atitudine ne ingreuneaza viata, e precum o greutate foarte mare pe care o purtam cu noi zi de zi, incercand sa rezolvam aceste probleme. Este trist ca pierdem din vedere ce anume functioneaza, pentru ca sunt convinsa ca fiecare dintre noi are in viata lucruri care merg bine si pe care le face bine.

Ne-am obisnuit insa atat de mult cu aceste lucruri, incat nu le mai luam in seama, ci ne concentram asupra problemelor. Sunt sigura ca daca ne-am concentra mai mult asupra lucrurilor care functioneaza si ar exista mai multa recunostinta si mai multa apreciere in viata noastra, ceva s-ar schimba in mod radical, am privi lucrurile altfel. Am reusi, astfel, sa vedem jumatatea plina a paharului si am face fata mai eficient jumatatii goale.

As vrea, in primul rand, sa ii incurajez pe parinti sa-si fie recunoscatori pentru lucrurile pe care le fac. Ar trebui sa stim ca o buna parte din asprimea si din duritatea cu care ii tratam uneori pe copiii nostri provine din faptul ca ne judecam foarte aspru pentru orice greseala facem. Daca vom  fi atenti si vom observa lucrurile pe care le facem bine, ne vom privi pe noi insine cu mai multa blandete si ne vom judeca actiunile la fel de bland, atunci vom fi exemple si educatori mult mai buni pentru copiii nostri.

Adriana Titieni: Intr-adevar, exista tendinta parintilor sa se judece foarte aspru pentru lucruri pe care considera ca nu le fac bine, pe care le considera esecuri. De exemplu, in momentul in care copilul nu are un traseu scolar asa cum ne dorim si ne imaginam noi, avem impresia ca este vina noastra. Iar asta se poate intampla pentru ca ne asumam uneori ceea ce copilul nu vrea sa isi asume.

As vrea sa le atrag parintilor atentia ca nu e un capat de lume daca tipa uneori la copil  (devine ingrijorator atunci cand repeta asta si nu isi da seama ca ii face astfel rau copilului) si nu e un capat de lume nici daca parintele ii spune copilului Nu cand i-ar fi putut spune Da.

Monica Reu: Sunt de acord. Este important ca parintele sa constientizeze si sa vada daca strategia aleasa de el in relatia cu copilul este cea mai buna. Daca isi da seama ca nu este, cred ca ar fi o mare usurare pentru parinti sa recunoasca, fata de ei insisi, ca sunt simpli oameni si ca nu se asteapta de la ei perfectiunea.

Presiunea sociala asupra parintilor este uriasa si cedam de multe ori acestei presiuni. Vrem ca cei din jurul nostru sa ne judece ca fiind parinti responsabili si de aceea ne dorim ca si copilul nostru sa fie un succes, pentru ca asta se rasfrange si asupra noastra.

Ne asteptam de multe ori ca ai nostri copii sa ne fie recunoscatori si ne dorim asta, in sinea fiecarui parinte existand dorinta de recunostinta din partea copilului. Mai mult, de multe ori le reprosam copiilor ca nu sunt recunoscatori. Fiind insa exemple pentru copiii nostri, propriul nostru comportament poate schimba eficient comportamentul lor. Asta inseamna ca un prim pas in a primi recunostinta din partea copilului il putem face spunandu-i noi pentru ce ii suntem recunoscatori.

Ar trebui sa indraznim sa le aratam copiilor recunostinta si sa ii apreciem fara teama de rasfat, pentru ca in momentul in care copilul simte recunostinta parintelui el simte incredere, iubire, si atunci cu atat mai mult isi doreste sa faca lucruri bune. Oamenii au nevoie sa fie apreciati. Nevoia de apreciere este o nevoie de baza a fiintei umane, nevoia de a sti ca actiunile pe care le faci contribuie atat la binele tau, cat si la binele celuilalt. Orice fiinta isi doreste sa stie ce a facut bine, pentru a putea repeta acel lucru, insa cat timp nu stie ce a facut bine, nu va sti ce actiune sa repete.

Adriana Titieni:  Nu stiu daca le-am spus copiilor mei ca le sunt recunoscatoare pentru lucrurile pe care le fac, dar am grija sa apreciez comportamentele pozitive si lucrurile bune pe care ei le fac. Mi-am impus insa acest obicei de a-i gratula si de a le spune ca mi-a placut un lucru pe care l-au facut, pentru ca mi-am dat seama, la un moment dat, ca nu apreciam ceea ce copiii faceau, desi vedeam ca in fiecare zi fac lucruri extraordinare.

Monica Reu: E adevarat ca acest comportamentul se educa, se deprinde, pentru ca, din pacate, nu suntem invatati cu asa ceva. Insa odata invatat acest comportament, vom avea parte de o multime de lucruri frumoase si de o relatie sanatoasa cu copilul nostru. Recunostinta si aprecierea aduc lucruri minunate in orice familie si in orice relatie, de fapt.