Acasa | Articolul tau | Societatea noastra arata a bloc la rosu iar structura de rezistenta e facuta economicos ca sa iasa bani de "spritz" si femei scumpe...
Baiatul bun sau rau este un cliseu / Foto: Photoxpress.com
Are doar 20 de ani, sa se marite deja? Nu e prea batran pentru ea sau prea tanara pentru el? Are varsta de pensionare, cand pleaca? A trecut prea putin timp sa-l avansam sau, nu e prea tanar sa inteleaga toate astea? Complexitatea tematicii retorice, in cazul omului ca specie, se datoreaza doar creierului acestuia. Este mult mai avansat si capabil decat al unui simplu animal. Spun simplu pentru ca si omul este un animal, doar ca mai sofisticat. Omul cu o mic. E ca si cum ai compara un Mercedes sau un BMW cu un Seat, tot masinarii sunt, doar ca de o calitate si sofisticare diferita. Pentru ca este mai complex, creierul omului este capabil de mai multe perceptii, procese, drept pentru care da nastere mai multor reactii si tendinte.
Ceea ce poate converti insa omul in Om este liberul arbitru. Pentru a se ajunge la mai mult decat la "nivelul" de specie, omul trebuie sa treaca aceasta punte, adica sa si-l asume, sa il poarte, sa-l foloseasca si sa tina seama de el ca de un mare avantaj nu doar ca de o inevitabila povara. Greutatea sa insa este mare si poate coplesi. Nu e usor sa alegi, sa optezi, mai ales cand ai mai multe variante si "colegi" care pot si vor sa opteze alaturi de tine sau in preajma ta. Si, mai ales, nu e deloc usor cand "administratorul" puntii - constiinta- vine si zice ca o folosesti prost, drept pentru care momentan esti "suspendat"din activitate, esti "retrogradat" la nivelul de "specie" pana achiti pagubele, niciodata pe masura asteptarilor sau intelegerii noastre.
Avantajul liberului arbitru este insa constientizarea eu-lui. Te poti simti atat pe tine cat si tot ceea ce te inconjoara. Sublimul participarii active la "Marele plan", al implicarii in "respiratia" si existenta a tot ceea ce ne inconjoara, este fara indoiala supremul cadou, rasplata absoluta. Astfel, Omul are deja dreptul la o mai adanca si completa existenta: avem de data aceasta Omul-femeie si Omul-barbat. Acestia, la randul lor, pot fi de nenumarate feluri formale dupa inteligenta (iq), fizic, varsta, educatie, pozitie sociala etc. Insa, doarece femeia creaza si conserva viata, o educa, o formeaza si o formateaza majoritar in comparatie cu barbatul (mai ales pina la varsta de 18-20 de ani a fructului sau), cred ca i se atribuie rolul primordial si esential intr-o societate. Metaforic vorbind, daca barbatul este fundatie, structura de rezistenta, bloc la "rosu" (nefinisat), femeia este viata din cladire, stilul ei, frumusetea ei si, in general, tot proiectul conceput si desenat care a devenit real-viu.
De aici insa nu putem sa nu vedem si complementaritatea, felul in care unul fara altul au o problema, de sens sau chiar de existenta. Nu agreez ideea ca unul ar fi superior celuilalt, in niciun caz barbatul superior femeii. Dar ca rol, ca functie si pondere directionala si decizionala, pe Pamant trebuie sa recunosc ca femeia are intaietate. Si pentru ca suntem la "capitolul" femeie, nu femela, nu putem sa nu observam si raspunderea aferenta acestei pozitii privilegiate, fruntase. As putea spune ca, pentru ca echilibrul, acel sublim al armoniei cu noi insine sa ne domine existenta, este nevoie si de daruire, de sacrificiu, dar mai ales de asumare, de constientizare a rolului si a importantei sale.
Sa ne imaginam ca mentalitatea este ca un "soft" de calculator. Fara el, "hardul" (societatea, sistemul) este mort sau primitiv, strungaresc. Un soft are un creator. El, conform argumentatiei de mai sus, rezulta ca e creat, gestionat de femeie. Protectia impotriva "virusilor", a "viermilor" este conceputa, oferita, tot de creatorul softului sau numai impreuna cu acesta. Felul cum lucrurile au functionat in Romania ultimilor 20 de ani a dus, in absenta unui puternic antivirus permanent updatat (educatia din familie, scolara si civica), la compromiterea fisierelor fundamentale, a motoraselor esentiale ale "softului" (valori fundamentale, principii, speranta, incredere). Drept pentru care, in mod evident, nu mai sunt suficiente "curatarile" pentru ca sistemul sa functioneze optim ci se impune reinstalarea softului. Iar administratorul "hardului", omul foarte bogat, cat ar fi de puternic ar fi, tot are nevoie de soft functional, productiv, tocmai ca sa isi si foloseasca averea nu numai sa o faca.
In acelasi timp insa, simt si vad ca in ultimii 10 ani romanca a obosit sa mai fie femeie. Ea este in mod facil si justificat drept pragmatic si visceral-existential, femela, chiar daca mai organizata, mai vocala sau "libera". In virtutea singurei certitudini care i-a mai ramas, cea biologica, de datator de viata in sensul carne si oase, femeia de la noi isi continua existenta pe baza de instincte si presetari fiziologice. La fel si barbatul, evident. In modernism insa, spoiala sau ambalajul vietii este colorat, variat. Cine ar zice, privind o dama distinsa, cultivata, acoperita de ce-i mai frumos in materie vestimentara si de accesorii, proaspat reintoarsa dintr-o vacanta in strainatate si de la lectii de salsa sau tango, ca si ea doar exista. Tot ce mai simte ca are sens sa faca este sa existe pur si simplu, cat mai comod si nedureros posibil, si, eventual, sa mai treaca din cand in cand prin mecanismul procrearii, asa de amorul artei, din plictiseala sau orgoliu?
Cum ramane insa cu rolul ei, cu potentialul ei, cu raspunderea ei pentru tot ce se naste sau apare, bun sau rau, vital sau morbid? Caci societatea noastra ( independent de criza) arata a bloc la rosu. Iar structura de rezistenta (principiile) e facuta economicos ca sa iasa bani de "spritz" si femele scumpe. Ori asta inseamna ca proiectul nu s-a nascut sanatos sau ca a fost neglijent desfasurat, in tendinta facila de a nu mai trece punti (neasumarea liberului arbitru), de a nu mai cara poveri mai mari de o sarcina, de a nu mai fi una cu totul, de a capitula conservator in fata greutatii, de a te adapta catre minimal-organic. Iar toate acestea au efecte nefaste asupra noilor veniti ce au de luptat cu viata dar fara bucurie, scop sau tinta, raciti si intoxicati de virusi adanc infiltrati in sistem.
Pana la urma insa, singura scuza a coborarii femeii la nivel de femela si, deci, sub barbat, care nu mai are asadar interesul, stimulentul sa fie mai mult decat un mascul, este forta bruta, puterea fizica si sexuala. Nu exista un alt motiv pentru care ea sa se teama de el, pentru care ea sa fie efectiv dominata si invinsa de el. Ori a trecut multa vreme de cand, tot femeile, asumandu-si puterea si raspunderea lor, au educat suficient de bine barbatii pentru a crea legi si norme protectoare si punitive impotriva unor asemenea primitivisme.
Asadar acum, tot ce trebuie sa faca ea, este sa se accepte si sa se redescopere, cu tot ceea ce presupune asta, adica putere si raspunderi nelimitate. Iar barbatii, sunt convins ca vor fi motivati si pasionati sa-si depaseasca conditia de baza, si anume cea de masculi, si vor accepta mandri "upgrade"-ul catre fiinta suprema: Omul!
Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica “Articolul tau”.
Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a sterge sau edita mesajele ce contin atacuri la persoana, insulte sau cuvinte licentioase