Acasa | Articolul tau | Fiica mea vrea sa devina ofiter de cariera: am sfatuit-o sa-si mute visul in alta parte

Fiica mea vrea sa devina ofiter de cariera: am sfatuit-o sa-si mute visul in alta parte

 SHARE  

Adaugat in 25 ianuarie 2011

Fiica mea vrea sa devina ofiter de cariera: am sfatuit-o sa-si mute visul in alta parte

Nu-mi voi incuraja fiica spre o cariera militara / Foto: Agerpres

La inceputul anilor '80 am absolvit un liceu de filologie-istorie. A urmat examenul de admitere la Facultatea de Drept.  L-am picat. Atunci tata, militar de cariera, m-a intrebat pentru prima data: "N-ai vrea sa urmezi Scoala Militara"?

Asa am ajuns ofiter si n-am regretat nicio clipa. Acum, fata mea isi doreste sa continue traditia familiei, dar eu  nu pot fi ca tatal meu odinioara: am sfatuit-o sa-si mute visul in alta parte. A fi femeie ofiter nu a fost deloc usor. Scoala Militara a fost o scoala a vietii in care ne-am calit fizic si psihic, am invatat si am exersat anduranta, coeziunea, responsabilitatea, disciplina de echipa, increderea in comandanti si camarazi.

Chiar daca hainele noastre se imbibau iarna cu zapada sau noroi, iar vara capatau imprimeul alb al sudorii uscate, noi simteam si traiam cu onoare demnitatea uniformei militare. Au trecut luni de zile pana mi s-au estompat cerculetele vinete din jurul gleznelor provocate de bocanci. Sinuzita cronica am capatat-o in urma dusurilor cu apa rece facute in afara programului de apa calda, adica  de 2 ori pe saptamana.

Ani de zile am fost obligate sa punem meseria pe prim plan in viata noastra: convocari de instructie, trageri in poligon (zile-nopti), sute de ore executate - la ordin, fara vreo recuperare - peste programul functionaresc de 8-16, ture de 24 de ore ca ofiter de serviciu pe unitate, concedii ratate s.a.m.d.

Multe dintre noi au esuat in casnicii; sotii civili nu ne intelegeau si sfarseau prin a ne reprosa ca de fapt ne-am casatorit cu armata, iar cei militari, aveau ca si noi aceleasi comandamente profesionale din cauza carora traiam mai mult singuri decat impreuna.

In anul in care beneficiam de concediul post-natal, eram automat sanctionate la calificativul de serviciu pentru ca perioada de evaluare a activitatii desfasurate nu era completa. Asta ne intirzia la avansarea in cariera, asa cum se intampla in cazul celor pedepsiti ca urmare a incalcarii legilor sau regulamentelor militare.

La Revolutie am vazut moartea cu ochii. Eram o tanara locotenent-major a carei misiune a fost aceea de a apara de teroristi integritatea locatiei in care functiona unitatea militara. Eram 20 de ofiteri femei si aveam 6 pistolete cu cate un singur incarcator. Ni s-a ordonat clar sa nu tragem decat in caz de autoaparare.

Simteam ca doar rugaciunile noastre ne pot salva cu adevarat in fata acelor teroristi despre care se zvonea ca sunt superinarmati. Ne rugam tremurind ca varga sa mai apucam sa ne vedem copiii despre care, oricum, nu mai aveam vesti de cand se decretase alarma de razboi.

Dupa Revolutie a inceput sarabanda: cand am fost scuipati, cand inaltati in slavi; cand am fost cu Revolutia, cand impotriva ei. Personal, nu am nimic pe constiinta, ca marea majoritate a militarilor armatei, dar evenimentele istorice s-au “jucat” in mod periculos cu noi si acest lucru are urmari dramatice inclusiv in zilele noastre.

Epoca democratica, pe care tocmai o incepusem, ne-a adus reforma in armata. In fiecare an intram in febra asteptarii statului de organizare tremurand de asta data pentru stabilitatea locului de munca. Efectivele armatei trebuiau micsorate drastic pentru a nu mai prezenta particularitatea numerica a armatelor estice. Ne indreptam spre NATO!

Astfel am fost invitata in mai multe randuri sa ma pensionez anticipat. In contextul tendintei de a se restringe statul de organizare sau de a se desfiinta unitatea militara in care lucram, am acceptat. Ceremonia de pensionare a fost una formala, fara nicio satisfactie morala.

Peste 20 de ani in armata incheiati intr-un mod la care nu m-as fi gandit niciodata: o diploma, o placheta si... o usurare pentru sansele celor ramasi in activitate prin plecarea noastra. Iar acum, desi nu mai port uniforma militara, simt cum imi sunt smulsi epoletii si aruncati in noroiul strazii.

N-am sa-mi incurajez fiica sa urmeze Scoala Militara.

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica “Articolul tau”

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a sterge sau edita mesajele ce contin atacuri la persoana, insulte sau cuvinte licentioase



Autor: Artemis
 


 SHARE :  Trimite pe mail

22224 citiri

181 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.