Acasa | Articolul tau | Ne place, dom’le, cu coruptie, ca ne mai "descurcam", mai dam pe sub tejghea, mai facem un ciubuc
Ce am invatat in 20 de ani / Foto: Agerpres
Am stiut inca de prin generala ce vreau sa devin, la modul serios, si am trecut oarecum cu brio peste problemele sociale si familiale pe care multi dintre noi le-am avut, doar cuantumul lor e diferit de la persoana la persoana. Insa, cu trecerea anilor, m-am lovit tot mai mult de indiferenta si functionalitatea unui sistem corupt si parsiv. Si nu mi-e teama sa folosesc cuvinte grele, pentru ca realitatea ne indruma ori sa fim rebeli, ori sa ne complacem intr-o anume situatie, oricare ar fi ea.
Visul meu din adolescenta de a deveni un expert in informatica cu precadere industriala a fost usor spulberat de prin liceu, cand, in urma conceperii unui proiect cu mult peste nivelul de atunci de pregatire, a primit doar un "ok" in loc de "foarte bine, hai sa-ti valorificam abilitatile si sa te ajutam sa-ti indeplinesti visul". Si asta se intampla la un liceu renumit, daca are vreo importanta. In fine, am trecut peste, desi o dezamagire de acest fel, la acea varsta s-a concretizat intr-o scadere a interesului fata de scoala, cumulat evident si de un dezinteres din partea familiei de a explica copilului ca nu e sfarsitul lumii.
Trecand mai departe, intram in '98 in apele universitare cu maxima fericire ca am reusit sa ajung exact unde am dorit si nu in urma redistribuirii ci pe merit. Bursier, cu o pofta de a devora noi cunostinte, m-am lovit de realitatea sociala si nu numai. Anul 2, inceput de an, in urma unei mici neatentii, o marire de nota s-a concretizat nu in continuarea bursei ci intr-un loc gol in catalogul universitatii. "Dar ce sa facem, ca dosarele au fost trimise, nu mai putem face nimic". Un astfel de eveniment, in conditiile in care tanarul nu e obisnuit sa traga cu dintii ca sa-si faca dreptate si nici nu are vreun alt suport, s-a concretizat normal in goana dupa un loc de munca, caci suntem oameni, mancam, dam bani la stat si ne ajutam familia. Eram doar la 10 ani dupa revolutie si dl. Brucan mai prevedea doar 10 ani ca sa devenim europeni.
Evident, dupa un an si jumatate de munca pe un salariu de mizerie am ajuns la concluzia ca o activitate privata ar putea aduce un alt tip de venit avand in vedere ca aveam la dispozitie un simt tehnic si organizatoric deosebit. Si asa am intrat oarecum in randurile IMM-urilor, evident cu activitati in economia subterana, caci, la fel ca si acum, IMM-urile nu era sprijinite. O activitate privata mi-a ocupat mult mai mult timp decat una ca angajat, mi-a asigurat un confort minim financiar, insa mi-a redus timpul de studiu considerabil. Astfel am vazut cum visul meu se stinge incet incet constrans de conditiile materiale. Frustrare? Maxima! Insa analizand problema constructiv, eram impacat ca ma implicasem intr-un alt domeniu care, de asemenea, imi stimula capacitatile tehnice si de indemanare, evident la un nivel mai redus (dar mai facem si compromisuri).
Sistemul universitar din acea vreme era defect, mai ales in domeniile tehnice care nu aveau nici un suport practic ba chiar profesorii recunoscusera ca tehnica de la noi era veche de 50 de ani. La asta se adauga ambitia prosteasca a universitatilor care, in goana dupa bani, scoteau absolventi ce nu ar trebui sa detina acele diplome, totul in interesul de a creste in statistici si a demonstra cat de bine sunt instruiti studentii lor. A face o facultate devenise inca de pe atunci si inca ramane o moda; nu mai exista respect nici din partea studentilor nici a cadrelor universitare de a se educa si de a educa. Normal ca sunt exceptii, normal ca avem si elite, insa gandesc ca raportul ar trebui sa fie invers, exceptiile ar trebui sa fie aceia care sunt slab pregatiti, nu aceia care sunt bine pregatiti. Iar acest raport este prezent peste tot la noi. Sa nu creada cineva ca in alte tari nu exista coruptie, nu exista saracie ori accidente, dar ponderea lor e alta.
Am trecut peste toate cu un umor caracteristic romanesc si mi-am dat seama ca in 5 ani de activitate in sectorul privat, avand in vedere ca pornisem de la zero, ajunsesem intr-un punct in care nu mai puteam evolua. Ar fi fost nevoie de fonduri inimaginabile pentru buzunarul meu, pentru a trece la urmatorul pas, iar o activitate dusa ilegal nu putea dovedi experienta in domeniu in fata niciunui organism financiar (repet, IMM-urile nu au fost si nu sunt ajutate, iar respectarea intru totul a legii nu face nimic altceva decat sa-ti taie aripile din start, in loc sa-ti dea o pista de lansare). Vorbesc prostii, desigur, pentru majoritatea celor care traiesc in acest spatiu carpato-danubiano-pontic. Normal ca mi s-au dat replici de genul "nu ai fost in stare", "nu ai muncit destul", insa asigur pe oricine ca am facut tot ce era posibil, date fiind conditiile materiale initiale si respectarea unui cod moral, caci in vocabularul meu nu exista minciuna, coruptie ori mita.
Bun! Cu ideea de achizitionare de noi fonduri, idee imposibil de realizat in tara prin mijloace legale, am ajuns in America. E posibila calatoria in viitor, oamenii de stiinta s-au inselat. E suficient sa treci granita si esti cu cateva generatii in viitor. Ma simt dator sa-l corectez pe Dl. Brucan, odihneasca-se in pace. Cred ca ne-am dat cu totii seama deja ca estimarea lui a fost eronata. Iar simpla viziune a celor care traiesc in Romania despre alte tari e complet gresita. Nu, domnilor! Nu umbla cainii cu colaci in coada. Da, se munceste pe branci, insa cine vrea sa munceasca si da dovada de ambitie poate reusi. Acolo am vazut cum functioneaza un sistem corect, un sistem mult mai sanatos din punct de vedere social si moral, un sistem deschis spre diversitate, fie ea si sexuala. Poate nu e cel mai potrivit exemplu, pentru ca acolo diversitatea culturala e dusa la extrem si totusi economia lor e cea mai dezvoltata, dar este exemplul meu si trebuie sa avem in vedere aceste exemple pentru propria noastra evolutie, nu sa privim spre alte tari mai slab dezvoltate si sa ne multumim ca nu suntem pe ultimul loc.
Daca mentinem aceasta situatie postrevolutionara la nesfarsit, imediat ne vom trezi ca nu mai existam ca natiune, ca majoritatea romanilor sunt plecati si populatia noastra creste datorita imigrantilor chinezi. Mi-as dori sa aveti fiecare dintre voi experienta de a trai in alta tara, ca persoana fizica si ca persoana juridica, sa va intoarceti si atunci sa va exprimati o parere. Am stat timp de trei ani si pot spune cu mana pe inima ca am reusit sa fac ce mi-am propus acolo.
Motivele intoarcerii mele suporta critica doar din partea celora care nu cred in iubire si in dragoste de patrie. Problema este ca in cei doi ani petrecuti aici, de la intoarcerea mea, mi-au spulberat complet aceste notiuni. Nu mai pot lua realitatea romaneasca ca ceva atare, individual. Poate daca as fi stat in SUA cateva luni, sa fi fost ca un fel de vacanta situatia ar fi fost alta. Insa traind intr-un sistem superior, si nu ma refer aici doar la partea economica si financiara, ci la un sistem legal, care se bazeaza pe corectitudine si da viata unor notiuni precum concurenta, competitivitate si eficienta, mi-am dat seama ca noi, ca natiune, suntem inconstienti si inca nu putem concepe si accepta un astfel de sistem. Iar clasa politica profita din plin de aceasta mamaliga care nu va exploda niciodata. Ea doar fasaie, la fel cum a fasait si la revolutie, cu tot respectul pentru cei care au participat si mai ales pentru cei care si-au dat viata pentru idealuri inalte. Ne place, dom'le, cu coruptie, ca ne mai "descurcam", mai dam pe sub tejghea, mai facem un ciubuc, daca se poate in timpul serviciului.
Va dau de stire ca, international vorbind, chiar nu suntem buricul pamantului. Nimenui nu-i pasa ca aici au trait dacii, ca ne-am luptat cu unul sau cu altul si ca s-a dorit "patriotizarea" noastra prin povesti istorice frumos formulate. N-am fost mai cei mai oropsiti si nici cei mai viteji, caci prezentul ne-o arata. Am mai dat putin in stanga, putin in dreapta, ne-am mai calcat pe principii, atat cat sa ne pastram un loc caldut in Carpati. Suna bine asta cu datul, nu? International vorbind, putini isi dau seama ca dupa revolutie am devenit o noua piata de desfacere si un punct militar strategic, iar prezentul atesta cruda realitate. Am fost redusi de la comunisti mandri de unele realizari pe plan national tot la comunisti, doar ca de data asta fara mandrie si fara urma de sentiment patriotic ori civic. Suntem tot mai individualisti, lucru care in afara granitelor, in comunitatile de romani, se vede cel mai bine. Dar, mai mult decat atat, suntem individualisti fara scrupule.
Sigur, am atins subiecte foarte sensibile si ele pot fi discutate la nesfarsit, dar asta presupune sa intram in cvasi-politica si de asta suntem cam satui. Realitatea o stim cu totii, cel putin toti cei care sunt constienti de ea. Faptele sunt insa putine iar schimbarea este un ideal tot mai indepartat.
Nu ma adresez niciunui X-ulescu, caci nu doresc sa pornesc dialoguri individuale. E doar un sentiment propriu, bazat pe propriile mele experiente si observatii. Nu pot lupta de unul singur impotriva a ceva atat de complex, in care vina este impartita, caci nu doar "puterea" e de vina. Insa pot alege sa nu particip la proliferarea lui. Pot alege sa-mi mentin coloana vertebrala, sa nu dau mita, sa nu fur, sa nu mint, sa nu platesc ceva de pe urma caruia nu am nici un beneficiu. Probabil ati inteles ca aleg sa nu traiesc aici. Iar aceasta decizie e luata de tot mai multa lume, chiar dintre cei apropiati mie, persoane manate nu de grija zilei de maine, ci de grija zilelor copiilor lor. Am mai putea face compromisul de a ne declara inca o generatie de sacrificiu, dar nu putem sa ne asuma acelasi compromis pentru copii nostri.
Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica “Articolul tau”.
Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare
* Pentru a evita confuziile si a pastra coerenta discutiei va rugam sa postati folosind un singur nume / ID in cadrul aceluiasi articol
* Redactia SW isi rezerva dreptul de a sterge sau edita mesajele ce contin atacuri la persoana, insulte sau cuvinte licentioase