Smart Woman

Cunosc multe persoane care in aceasta perioada afirma ca postesc, adica nu consuma carne, oua si alte alimente interzise in post. Am vazut ieri, la o emisiune tv, cum un preot spunea ce inseamna sa tii post. Inseamna sa te abtii de la ceea ce-ti place mai mult, printre care sa te abtii si de la alimente. Postul se imbina cu rugaciunea si fapta buna. In aceste conditii as fi tentata sa intreb cati mai tin post?

Printre motivele pentru care se tine post am auzit "tin post sa mai slabesc", "tin post pentru impartasanie", "tin post pentru ca e post si asa se procedeaza" etc. Am observat tendinta oamenilor de "a arata" cat de credinciosi sunt si ma intreb cati din ei sunt cu adevarat credinciosi.

Momentan nu tin post. Pentru ca in postul Craciunului m-am ingrasat in loc sa slabesc, iar de la impartasanie am iesit cu sufletul impovarat. Si cred ca am inteles de ce...

Nu am fost la slujba de dimineata din motive ca am copil mic, mi-i greu sa ajung bla bla bla. Asteptand impartasania am fost apostrofata de un "nene binevoitor" ca tineam in mana o lumanare aprinsa si vezi draga patez covorul bisericii cu ceara. L-am ignorant din motive crestinesti o data, de doua ori, iar a treia oara mi-a tasnit printre dinti "Dvs. pentru asta ati venit la biserica?". In secunda doi mi-a parut rau ca i-am vorbit asa. M-am simtit prost, am luat impartasania si am iesit din biserica cu un sentiment nu tocmai placut. I-am povestit sotului la care el mi-a raspuns ca sunt mai pacatoasa decat el care e sincer si nu se duce deloc. M-am gandit ca are dreptate. De fapt, nu stiu daca are dreptate.

Sunt crestin-ortodoxa dar recunosc ca nu-mi place sa merg la slujba, fiindca nu inteleg nimic din ce se spune. Am incercat de mai multe ori sa tin firul, nu reusesc. Plus atmosfera de acolo, "tura obligatorie" cu pupatul icoanelor, statul in picioare, in genunchi, aerul inchis, de multe ori mi s-a facut rau. De fiecare data asteptam sa se termine mai repede slujba ca sa plec. Intrebarea este de ce mai mergeam? Nu ma obliga nimeni! Poate doar constiinta, impresia ca daca nu merg nu mai sunt credincioasa. Asta inseamna ca nu cred in Dumnezeu?

Dar atunci cand am avut o problema serioasa, am alergat la biserica,  am fost in perioada cand nu se tinea slujba ca sa pot sa ma rog in liniste. Am aprins o lumanare si m-am rugat discret intr-un coltisor, sincer si din toata inima. Asta inseamna ca am credinta in Dumnezeu? Cum se masoara credinta in Dumnezeu? Poti fi un bun crestin doar prin credinta sincera si neafisata facand fapte bune? Cat de obligatoriu este mersul la slujbe, pupatul icoanelor si tinerea postului pentru a putea fi numit un bun crestin? Ar trebui sa ma fortez sa fac toate astea, sau daca nu vine din suflet ar fi mai bine sa n-o fac.

S-a tot vorbit pe aici despre anumite clisee impuse de societate, nu spun ca postul sau credinta este un cliseu dar daca nu suntem sinceri si nu vine din suflet riscam sa le transformam intr-unul.

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica “Articolul tau”.

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare

* Pentru a evita confuziile si a pastra coerenta discutiei va rugam sa postati folosind un singur nume / ID in cadrul aceluiasi articol

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a sterge sau edita mesajele ce contin atacuri la persoana, insulte sau cuvinte licentioase