Acasa | Articolul tau | Ma surprind acum analizandu-ma mai mult in oglinda si tragand cu ochiul la femei cu varste similare mie

Eu, in lupta cu varsta fizica

Ma surprind acum analizandu-ma mai mult in oglinda si tragand cu ochiul la femei cu varste similare mie

 SHARE  

Adaugat in 6 iunie 2011

Ma surprind acum analizandu-ma mai mult in oglinda si tragand cu ochiul la femei cu varste similare mie

La jumatatea vietii / Foto: Reuters

Motto: Fiecare are varsta pe care o simte. (Jerome K. Jerome)

"Middle age crisis": o gaselnita occidentala? Poate! O criza existentiala? Intr-un fel! Cert este ca niste semne ciudate ti se instaleaza in organism si niste intrebari pe care nu ti le-ai mai pus inainte, incep sa te bantuie. Nu poti numi ca treci chiar printr-o criza, asa cum exagereaza psihologii occidentali, dar nu mai esti chiar cel dinainte. Incepi, pentru intaia oara, sa te gandesti ca ai putea trai ceea ce se cheama "inceputul sfarsitului". Si incepi sa pui la indoiala zicala aceea ca "fiecare are varsta pe care simte c-o are."

Majoritatea specialistilor asociaza transformarilor psihice si spirituale modificarile fizice pe care le suferim in aceasta perioada pentru ca,de buna sema, si acelea au rolul lor. Dar chiar daca echilibrul hormonal o ia razna si iti influenteaza organismul si niste procese incipiente de imbatranire incep sa se faca simtite, totusi nu modificarile fizice cred ca primeaza aici, ci, mai degraba, cele psihice. Desi, la femei, as minti sa nu recunosc ca schimbarile suferite fizic te influenteaza psihic. In tot acest proces de imbatranire generala, ca o ironie de care nu stii daca te poti bucura, incepi sa iti dai seama ca incepi sa devii mai intelept si sa ai o alta viziune asupra vietii, complet schimbata fata de ce ai simtit pana atunci: incepi sa inveti sa traiesti pe termen scurt!

O prietena si colega de facultate m-a incitat de dimineata sa ma gandesc, din nou, la aceasta tema; era melancolica pe tema trecerii timpului si a dorului de casa (ea locuieste in strainatate) si am banuit ca si pe ea o incearca aceleasi ganduri existentiale ca si pe mine Asa ca, ce va voi relata aici este despre criza mea de viata si a oamenilor pe care-i cunosc. Este necesara avertizarea ca tot acest articol va avea o nota de mare subiectivitate; doar voi puteti sa comparati si sa constatati ca cele zise de mine seamana cu ce traiti voi. Pentru cei tineri, as vrea ca acesta sa fie un semnal de alarma ca sa stie la ce sa se astepte pe viitor, desi nimeni nu invata din spusele altora. Pentru cei de varsta mea, poate ce spun eu aici va fi un termen de comparatie, ori o simpla explicatie.

Despre ce li se intampla barbatilor, n-as putea decat sa vorbesc din auzite, asa ca n-ar fi corect sa ma refer si la ei; sper ca un barbat din cercul nostru de amici virtuali sa indrazneasca s-o faca si sa ne lase si pe noi sa aflam, desi oamenii vorbesc cu greutate despre astfel de transformari fizice, psihice si spirituale pe care incepem sa le traim, cu totii, dupa jumatatea vietii.  

Ce-am simtit eu la implinirea varstei de 45 de ani a fost o brusca schimbare de spirit, penduland de la nepasarea anterioara in ceea ce priveste trecerea timpului, la o deosebita grija fata de gestionarea celui care mi-a mai ramas de strabatut. Toate prioritatile ti se schimba, pentru ca nu mai simti nimic din consistenta celor pe care le-ai avut anterior. Eu am simtit, brusc, cum timpul imi fuge de sub picioare si ca am ajuns in situatia in care nu mai pot sa-mi fac planuri de viitor pe termen nici macar mediu, daramite lung. In schimb, am simtit nevoia sa-mi fac bilanturi si sa meditez la tot timpul pe care l-am pierdut si in care as fi putut sa fac mult mai multe pentru mine. N-am pierdut niciodata vremea, dar au fost momente in viata pe care le puteam folosi mai intens. Nici la bilanturi nu ies foarte rau, putand bifa in urma ca am facut cam tot ceea ce-mi propusesem, desi nu la calitatea si la standardele visate. Ce te framanta cel mai des este ca nu stii pana unde si pana cand vei mai reusi sa tii pasul cu cei tineri. Nu te simti batran, pe undeva simti ca ai tot douazeci de ani, numai ca asta nu mai este vizibil si pentru cei din jur. Nu stiu daca si voi simtiti asta, doar voi puteti sa comparati.

Ca femeie, e si mai dramatic cand incepi sa observi ca simpla ta trecere pe strada nu mai intoarce capete, asa cum te obisnuisesi. Simti ca te-ai putea indragosti si ai sti cum s-o faci mai temeinic decat in tinerete si sa oferi sentimente mult mai alese, dar te intrebi daca n-ar parea ridicol sa faci asta, iar ridicolul sa fie indoit cand devine evident: pentru tine si pentru cei din jur. Simti ca ai avea atatea lucruri de comunicat celor tineri, dar nimeni nu-si va face timp sa te asculte caci tu esti, deja, alta generatie si nimeni nu are timp de problemele tale, cui ii pasa! Vrei sa poti, macar pentru tine, sa privesti in viitor, dar acolo nu poti sa vezi decit o ceata deasa pe care n-o poti clarifica pentru ca timpul tau nu mai este o certitudine. De fapt, certitudinile tale incep sa se desubstantializeze si sa capete o mare doza de relativitate.

Probabil ca acum zece ani m-as fi jenat sa-mi descriu trairile aici, acum insa nu ma mai jenez, caci stiu ca ce spun aici e complet neimportant si nerelevant. Nu faptul ca stiu ceilalti ce simti te face vulnerabil. De fapt, nu ma mai simt vulnerabila, la nimic, iar asta ma face sa ma simt foarte bine in pielea mea. Nu am fost o persoana cu principii batute in cuie niciodata, dar am avut cateva convingeri; din toate convingerile mele de-o viata, am mai ramas doar cu cateva, iar cea mai importanta dintre toate este ca nimeni nu invata decat din greselile proprii. Paradoxal, aceasta perioada are si o parte extrem de buna pentru mine: de-abia acum pot spune ca am invatat ce inseamna sa traiesti in armonie si echilibru. Numai ca timpul viitor s-ar putea sa fie extrem de scurt. Sau nu (?).

E ciudat si ceea ce simti ca femeie. Cea mai mare parte a tineretii mele si a vietii de femeie adulta, am fost mai degraba comoda si neinteresata de aspectul meu exterior. Chiar n-am fost tentata sa ma aliniez modei, stilului si sa fiu conformista, desi Balanta din mine ar fi trebuit s-o faca. Dar nu! Ma surprind acum ca ma analizez mai mult in oglinda si ca trag cu ochiul la femei cu varste similare mie, gandindu-ma daca arat mai batrana ori mai tanara decat ele. Gandurile care ma populeaza acum, in legatura cu feminitatea mea, sunt mai prezente decat inainte si nici macar nu-mi pot oferi o explicatie pentru asta. Desi, daca as forta lucrurile, as explica senzatia cu cea pe care o simti cand realizezi ca-ti fuge presul de sub picioare. Eu in lupta cu varsta fizica - mi se pare o mare ironie! Dar uite ca ma preocupa, ca vreau ori nu.

Ma sperie aceasta varsta? Mai mult, ori mai putin, in functie de incercarile zilei. Consider ca trec printr-o criza? O criza nu, dar transformari majore da, nu neaparat rele, dar complet noi. Ma simt optimista, iar la varsta de acum este splendid, dar simt ca lucrurile pot aluneca deosebit de rapid pe o panta in urmatorii 5-6 ani. Ce imi place la varsta de acum este ca am cu totul alte preocupari si prioritati si ca m-am decis sa nu mai fac decat ceea ce imi place, ceea ce corespunde ideilor mele si merita facut. Nu mai am complexe si nu am remuscari. Nu mai am nelinisti existentiale si incerc sa-mi cizelez viata numai in functie de standardele mele. Am curajul sa-mi sustin opiniile si sa ma situez de partea valorilor in care cred. Imi place sa cred ca aplic moderatia in toate. Pot sa vad acum ca nu este asa de rau sa fii insignifiant si ma obisnuiesc cu aceasta stare. Nu ma simt mai importanta decat un fir de nisip pe fundul oceanului, iar asta imi da o stare fantastica de bine. Si sunt constienta ca, in interior, voi avea intotdeauna doar varsta pe care o simt. Mai am in fata o singura batalie, aceea cu timpul, dar il voi lasa pe el sa hotarasca cand.



Autor: Maria Mihaita
 


 SHARE :  Trimite pe mail

10343 citiri

48 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.