Smart Woman

Viata la curte - in oras sau in afara lui - presupune intotdeauna mai multa munca decat intr-un apartament. Dar de multe ori satisfactiile sunt pe masura. Gradinile pot fi ingrijite in trei feluri: de catre proprietar, de nea' Fane de la colt - ca stie el ce face - sau de catre un gradinar/firma specializata. Recomand cu mare caldura prima varianta sau, pentru cei cu bani dar fara timp, cea de-a treia. Nu am nimic cu oamenii care isi castiga traiul lucrand ca zilieri. Dar daca respectivul om nu stie foarte bine ce face, prefer sa imi provoc singura pagubele, macar am din ce greseli sa invat. In definitiv, si a nu mai plati oameni sa ma ajute prin curte este tot o invatatura pe propria piele.

Ce ma fac cu gradina la care am visat, dar pe care mi-a ruinat-o ajutorul?

Cand un vecin a venit sa tunda pomii fructiferi, in toamna de dinaintea mutarii, am crezut ca lucrurile vor decurge destul de lin. Indeparteaza uscaturile si crengile crescute aiurea, urmand ca ce a taiat sa adun si sa folosesc la gratare si la ce o mai fi nevoie. Nu mica mi-a fost mirarea cand am gasit taiate numai crengile solide, sanatoase, din partea de jos a copacilor, ruinand munca de ani de zile de a conduce copacul pe latime, nu pe inaltime. A taiat ce i-a fost la indemana dupa care, mandru de reusita sa, m-a anuntat ca a ars crengile, "fara sa-mi afecteze iarba", pe o fasie de pamant goala. Goala pentru el, pentru mine in schimb era o bucata de pamant sapat in care plantasem cateva sute de bulbi. Paguba n-a fost totala, in primavara au mai rasarit o lalea si o narcisa anemica.

Daca nu va pricepeti sa plantati si sa ingrijiti gradina, experienta se capata prin documentare si incercari repetate. Carti si reviste de specialitate sunt destule, slava Domnului. La fel si sfaturi. Tot ce trebuie este o selectie atenta. Nu faceti lucruri doar pentru ca asa ati vazut ca se practica, fara sa stiti exact motivul. Cel mai bun exemplu este varul care acopera din abundenta, primavara, copacii din orasele, si nu numai, ale patriei. De fapt, varuirea se face toamna pentru a proteja scoarta copacilor de mucegaiuri si daunatori pe perioada jilava ce urmeaza. Indiferent daca se foloseste o bidinea sau un vermorel, varul se intinde pe tot copacul pe cat posibil. Nu avem nicio dovada stiintifica, dar se pare ca daunatorii nu au aflat ca ar fi cazul sa se extinda numai pana la un metru jumatate inaltime, ca asa da bine copacul.

In multe zone solul faciliteaza cresterea anumitor copaci si ii inhiba pe altii. Pentru a afla ce soiuri sunt recomandate si ce nu are sens sa cultivati exista doua variante simple, la alegere. Prima ar fi sa intrebati vecinii. A doua, la care eu am aderat, dar n-as mai face-o a doua oara, ar fi sa cultivati din toate soiurile si vedeti cum le merge. Dupa ce asteptati cativa ani intrebandu-va de ce toti pomii au rod mai putin prunii, de exemplu, intrebati vecinii. Acestia va vor spune ca nu are sens sa cresteti pruni pentru ca nu le merge in zona.

Fructele din propria gradina sunt mult mai gustoase si mai sanatoase decat cele de la hipermarket si, mai nou, chiar si decat cele din piata. Dar faptul ca nu se folosesc pesticide nu inseamna ca nu sunt cateva stropiri anuale obligatorii pentru niste pomi fructiferi sanatosi. Substante precum varul, piatra vanata si cateva fungicide si insecticide reprezinta minimul necesar. Planul de stropire se face in functie de gradina fiecaruia, de soiurile cultivate si starea copacilor la un anumit moment. Ceea ce poate parea dificil la inceput devine repede rutina. Indicat este sa nu fie copaci fructiferi prea apropiati de casa, de locul de joaca al copiilor sau de zona destinata animalelor pentru a nu fi se produce accidente precum intoxicari cu substantele folosite la stropit.

Nu te da mare cu uneltele de gradina

Daca te hotarasti sa-ti achizitionezi unelte de gradina de firma, nu pentru fite, cat pentru materialul de buna calitate si usurinta cu care se lucreaza cu ele, e de preferat ca vecinii sa nu aiba idee cat au costat. In caz contrar, chiar daca nu au facut o avere, vei auzi timp de cateva saptamani cam cate medicamente sau pe cate luni si-ar fi putut plati ei curentul din banii respectivi. Si vor realiza ca le-a disparut, brusc, din ograda propria unealta si nu au de unde sa imprumute alta decat de la voi. Partea cu imprumutul nu e complicata, partea cu recuperarea este.

Un ingrasamant foarte bun este compostul facut din resturile gospodariei. Se folosesc lazi de lemn ceva mai marisoare, fara capac, punandu-se in ele cojile fructelor si legumelor si tot ce reprezinta resturi vegetale netratate termic, iarba taiata, frunzele (atentie, nu cele provenite de la copaci bolnavi), zat de cafea si coji de oua. Resturile, puse la macerat si folosite mai tarziu, reprezinta o metoda ecologica, dar si economica de a imbunatati calitatea solului.

Citeste si: Ghid de supravietuire a orasencei la tara, partea I. Am dat Bucurestiul pe un camp