Acasa | Articolul tau | Activitatea de baza era: fa-te ca lucrezi cat pui la cale cum sa-l sapi pe colegu'

In cautarea slujbei perfecte

Activitatea de baza era: fa-te ca lucrezi cat pui la cale cum sa-l sapi pe colegu'

 SHARE  

Adaugat in 8 noiembrie 2011

Activitatea de baza era: fa-te ca lucrezi cat pui la cale cum sa-l sapi pe colegu'

La birou / Foto: Reuters

Probabil ca slujba perfecta e un fel de mit urban, echivalentul clasicului Fat Frumos pe cal alb in cazul relatiilor si al tarii unde curge lapte si miere in cazul celor disperati sa plece "in afara". Si totusi, nu ne oprim din cautare.

Am inceput sa lucrez una, alta, inainte sa incep facultatea. Vroaim doar niste bani de buzunar, asa ca nu ma interesa cat mi se potriveste sau cat de bine ar da in CV. In timpul facultatii prioritatile s-au invartit frumusel cam cu 180 de grade. Nu mai contau banii, lucram de multe ori si ca voluntar, experienta acumulata prima.

Anul IV de facultate a venit odata cu primul loc de munca stabil. Bani putin, program batut in cuie, presiune si stres cat cuprinde, insa imi placea ce faceam, iar asta m-a mentinut pe baricade cam doi ani si jumatate. Stiam ca eram foarte apreciata pentru munca depusa, insa eram in acea pozitie in care esti cel mai bun acolo unde esti si nimeni nu iti permite sa te piarda. Adica nimeni nu isi permite sa iti acorde o promovare. Pare o prostie in unele firme? In altele e o realitate. Nemultumirea legata de nivelul ridicat al stresului raportat la salariul infim care nu crescuse nici macar cu un leu in timpul asta s-a adunat treptat in ultimul an si m-a facut sa clachez.

Cand am primit o oferta pe un salariu dublu, am acceptat fara sa clipesc, desi m-a durut sufletul mult timp dupa aceea pentru faptul ca am renuntat la ceea ce imi placea sa fac. Domeniul era usor conex si totul mult mai relaxat. Prima oara nu mi-a venit sa cred ca pot exista birouri atat de linistite, in care nimeni nu tipa, alearga, nu exista presiunea momentului si nu ticaie mereu cronometrul. Era un loc in care promptitudinea nu era vitala. In primele zile m-am simtit ca in concediu. Apoi, usor usor, am descoperit ca acolo unde este timp, omul trebuie sa si-l ocupe cumva, iar activitatea de baza acolo era: fa-te ca lucrezi cat pui la cale cum sa-l sapi pe colegu'.

Am rezistat acolo inca un an. Salariul era mare, programul bun, dar simteam ca lancezesc si ca nu mai suport sa stau intr-un cuib de vipere. Atmosfera era mai mult decat apasatoare, fiecare miscare iti era privita de 10 ochi si apoi discutata in detaliu, fiecare litera scrisa pe calculator inregistrata de programe speciale de monitorizare, fiecare minut intarziat dimineata cronometrat, fara a se tine cont ca din ora de masa imi luam intotdeauna doar 10-20 de minute. Pentru fiecare lucru pe care vroiam sa-l fac trebuiau scrise cereri, obtinute aprobari mai rau ca la stat.

Am plecat mai departe. Am primit 3 oferte din care am ales-o pe cea care m-a incantat cel mai mult ca domeniu. Ca de obicei, inceputul este minunat, intotdeauna ai impresia ca ai ajuns la locul visat. Am descoperit ca m-am angajat intr-o firma cu o atmosfera extraordinara, cu oameni unul si unul, slujba mea imi placea la nebunie, salariul era mai mic decat la ultimul loc, dar acceptabil, volumul de munca perfect. Aproape un an parca am plutit pe un norisor. Apoi norisorul a inceput sa ploua.

Criza a lovit, o parte din oameni au fost nevoiti sa plece si cei ramasi am preluat responsabilitatile lor. In traducere libera, atmosfera este in continuare extraordinara, oamenii ramasi sunt minunati, salariul este acelasi iar volumul de munca ma ingroapa cu tot cu pasiunea pentru ceea ce fac. Dupa aproape inca un an, ma simt ca o leguma in devenire. O parte din viata mea personala s-a transferat catre cea profesionala, luandu-si numele de ore suplimentare zilnice. Dorm mai putin iar cand atipesc visez problemele de la serviciu. Weekend-urile au cam aceeasi soarta. Si, ca in cazul unei relatii cu un om pe care il iubesti, dar stii ca nu mai merge, mi-e greu sa plec, mi-e greu sa raman. 

Stiu ca sunt locuri de munca mai bine platite si cu un program mai bun, chiar si acum, in aceasta perioada de criza continua. Dar simt ca un colectiv ca asta si o atmosfera ca asta nu o sa mai gasesc prea curand. Daca era totusi vorba de o relatie, as fi fost probabil gratulata cu zicala "Voi, femeile, vreti intotdeauna mai mult, niciodata nu va multumeste ce aveti". Dar ce poti spune despre o slujba pe care o iubesti, dar care te consuma?

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii si clipuri video.



Autor: Sams
 


 SHARE :  Trimite pe mail
slujbajobprogramsalariucolegicolectivpasiunemancatorieapreciereavansarerefuzdemisiealegereiubireviata personalaviata profesionala CITESTE MAI MULTE DESPRE

7983 citiri

14 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.