Acasa | Articolul tau | Zambesc amar cand aud: "e bine ca ati asteptat pana la varsta asta, v-ati trait viata, v-ati facut de cap"

Zambesc amar cand aud: "e bine ca ati asteptat pana la varsta asta, v-ati trait viata, v-ati facut de cap"

 SHARE  

Adaugat in 23 noiembrie 2011

Zambesc amar cand aud:

Tinerete pierduta / Foto: Photoxpress.com

Varsta de 16 ani o consider eu ca fiind cea la care m-am maturizat si momentul in care mi-am inceput viata de adult. Atunci s-au despartit parintii mei, mi-am luat prima slujba si mi-am cunoscut viitorul sot.

A fost un moment de cotitura pentru mine, care pana la varsta aia pur si simplu copilarisem. Nu eram genul care sa mearga la petreceri, asa-zisele "bairame", nu eram genul care sa se macheze, sa se urce pe tocuri si sa-si arate formele prin haine mulate. Aratam ca o fata de 12 ani si ma comportam ca atare. Lucrurile s-au schimbat radical in cateva luni. Tensiunile din casa m-au facut sa ma indepartez de familie, sa simt nevoia de independenta, din toate punctele de vedere.

Asa ca am inceput sa plec de acasa mai devreme si sa ma intorc mai tarziu, m-am adancit in studiu si am inceput sa fac, pe unde puteam si gaseam gratis sau ieftin, diverse cursuri. Am hotarat in ce directie vreau sa o ia viata mea, asa ca din prima zi de vacanta mare m-am angajat pe mai nimic, dar in ceea ce imi imaginam ca o sa ma ajute la CV iar flerul nu m-a inselat. In acea vacanta, intre clasa a X-a si a XI-a, l-am cunoscut pe cela care avea sa-mi devina barbat 10 ani mai tarziu. Pana am terminat liceul am lucrat numai vara, iar banii castigati, pe care imi propusesem sa-i pastrez pentru mine, s-au dus intr-un final pe cheltuielile casei.

Cand am implinit 18 ani am inceput facultatea, m-am angajat full-time si m-am mutat cu perechea mea. A fost o perioada foarte grea. Lucram ziua, invatam noaptea, iar putinul timp ramas liber il imparteam intre spalat, gatit si ferit de socrii, alaturi de care locuiam. Abia spre sfarsitul facultatii ne-am permis sa ne mutam singuri, cu chirie ce-i drept, dar nu asta conta. Am rasuflat usurata iar relatia noastra a luat un nou avant. Timpul impartit inainte intre casa, studiu si cariera se redusese la casa si cariera. Toate energiile negative indreptate inspre socrii s-au metamorfozat in energii pozitive indreptate catre logodnicul meu.

Au mai trecut aproape 4 ani pana cand ne-am luat inima in dinti si am oficializat in sfarsit relatia, insa viata a curs ca a oricarui cuplu aflat intr-o casnicie, cu suisuri si coborasuri, cu trebuiri casnice, cu vacante rare, cu ore suplimentare la serviciu, cu datorii, decizii de luat si vizite de complezenta la parinti. Apoi am inceput amandoi cate un master care ne-a aglomerat si mai mult si iar am rasuflat usurati atunci cand s-a terminat. Acum merg pe 30 de ani si in curand vom implini 14 ani de relatie. Asteptam un copil si nu pot sa nu zambesc amar atunci cand cineva imi spune: e bine ca ati asteptat pana la varsta asta, v-ati trait si voi viata, v-ati facut de cap.

Era timpul sa avem un copil, ni l-am dorit si abia asteptam sa se nasca. Dar nu simt ca mi-am trait tineretea. Cand iesim cu prietenii si ei povestesc de chefurile nebune din liceu si facultate, de zilele chiulite de la scoala in care plecau in drumetii cu cortul, de zilele frumoase de facultate in care mergeau la o bere sau in parc intre cursuri si biblioteca, eu nu pot decat sa tac. Nu am asemenea amintiri si nici nu am cum sa aduc zilele alea inapoi. Nu am cum sa-i conving pe parintii mei sa fi ramas impreuna, sau macar in relatii bune, cat sa ma protejeze. N-am cum sa-l conving pe sotul meu sa ne fi cunoscut macar 2-3 ani mai tarziu, sa nu ma simt "femeie luata" de la 16 ani. N-am cum sa ma conving pe mine ca ar fi fost si alte moduri de a ma sustine pe perioada facultatii decat muncind full-time. N-am cum sa dau timpul inapoi.

Am momente in care nu regret nimic si am momente in care regret aproape tot. Acum nu mi-a mai ramas decat sa ma uit inainte, sa-mi aduc aminte ca din clipa in care nasc incep o noua viata si sa am grija ca noua faptura care vine pe lume sa aiba o adolescenta mai fericita si un start in viata mai bun.

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii si clipuri video.



Autor: Eva
 


 SHARE :  Trimite pe mail
adolescentadivortlogodnaserviciustudiuangajarefacultatecasatoriemasterviatasarcinaalegerideciziiregrete CITESTE MAI MULTE DESPRE

11419 citiri

55 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.