In lupta cu singuratatea. Foto: Reuters
Fara indoiala ca despartirea de persoana iubita antreneaza o multitudine de emotii, dupa o schema destul de previzibila. Aceste emotii sunt acompaniate destul de des de o simptomatologie in plan fizic, care poate fi comparata cu simptomatologia toxicomanilor in stare de sevraj. Vorbim despre sevraj atunci cand diminuarea sau stoparea consumului unei anumite substante antreneaza o modificare de comportamente si repercursiuni la nivel fiziologic si cognitiv. De obicei, simptomele se situeaza la opusul efectului substantei.
Pentru cine traieste o suferinta din dragoste, criteriile sevrajului, dupa cum sunt descries in DSM IV, trebuie sa ii fie cunoscute: "este dezvoltat un sindrom care cauzeaza o suferinta semnificativa, si o alterare a functionarii sociale, profesionale sau in alte domenii importante, respectiva simptomatologie nedatorandu-se unor tulburari mentale".
Prin urmare, care sunt substantele care au acelasi efect atat la persoanele indragostite, cat si la consumatorii de droguri de mare risc?
Efectul emotiilor asupra creierului uman
Se stie ca anumite droguri ca: alcoolul, heroina sau cocaina nu creeaza stari afective, dar intensifica, diminueaza sau perturba starile afective deja existente. La fel actioneaza si emotiile: sub presiunea emotiilor, creierul secreta anumite substante care modifica perceptiile. Unele din aceste substante activeaza centrii placerii, altele activeaza centrii durerii. Cand ne indragostim, substanta numita phényléthylamine (PAE) actioneaza ca o amfetamina naturala, dandu-ne o stare de excitatie si energie debordanta. Prin urmare, PAE actioneaza asupra centrilor placerii din creier.
Pe parcursul fazei de atasament de persoana iubita, creierul incepe sa produca endorfina, un hormon a carui actiune se aseamana cu actiunea opiaceelor, incetinind continuu activitatea celulelor nervoase din locus coruleus, un mic nucleu situat la nivelul trunchiului cerebral, celule responsabile cu suferinta si anxietatea. Dupa ce se petrece o ruptura amoroasa, secretia endorfinelor scade, ceea ce provoaca activarea lui locus coruleus. Privat de orice frana, acesta din urma devine responsabil de exacerbarea unei stari de excitatie vecina cu anxietatea.
Pentru persoana abandonata, ruptura se compara cu starea de sevraj la opiacee: durere fizica, retragere din viata sociala, anxietate, agresivitate, pasivitate si depresie. Conform studiilor psihologice, suferinta din dragoste prezinta cinci stadii, mai mult sau mai putin imuabile, in functie de structura de personalitate a fiecarui individ si a tipului de relatie.
Citeste pe larg descrierea etapelor, pe TopExperti.ro