Scoala si problemele sale. Foto: Reuters
Comportamentele agresive se intensifică la vârsta şcolară medie şi mare, 10 – 14 ani, adică exact într-o perioadă extrem de complicată, cu efecte grave pe fondul transformărilor şi nevoilor specifice adolescenţei. Bullying-ul răneşte dur copilul, îi afectează încrederea în sine, facilitează apariţia aşa numitelor "complexe de inferioritate", îl privează de şansa unei socializări sănătoase la o vârstă în care gaşca devine la fel de sau chiar mai importantă decât familia.
În cazul copiilor mai mici, vor fi afectate performanţa şcolară, cheful copilului de a face lucruri care înainte îi făceau placere, interesul pentru joc – acestea fiind chiar semne precoce la care părinţii şi cadrele didactice pot fi atenţi pentru a-şi da seama dacă copilul este în sănătos şi fericit.
Gravitatea este sporită de frecvenţa zilnică cu care copiii-victimă se întâlnesc cu acest tip de comportament, precum şi de faptul că un copil cu comportamentul agresiv este aproape întotdeauna susţinut de o gaşcă, care face ca, pentru victimă, totul să pară fără scăpare.
Ca rezultat, copiii-victime pot refuza să mai meargă la şcoală, care este percepută ca un spaţiu al intimidării, pericolelor, ameninţărilor, în care nu primesc nici sprijinul cadrelor didactice, nici al colegilor. Expunerea îndelungată şi repetată a unui copil la comportamente de bullying are consecinţe grave pentru dezvoltarea socială şi emoţională a acestuia: deteriorarea stimei de sine, izolarea socială, depresia, diferite tulburări de anxietate mergând până la refuz şcolar, tulburări ale comportamentului alimentar (în special în cazul fetelor la vârsta adolescenţei), tulburări de somn, probleme de comportament, iar în cazuri extreme tulburare de stress post traumatic.
Sunt şi cazuri de copii victime ale bullying-ului care dezvoltă şi perpetuează la rândul lor comportamentele agresive în alte contexte, în care îi percep pe ceilalţi mai vulnerabili (ex. în grupuri de copii mai mici ca vârstă).
La risc sunt atât copiii victimă a violenței, cât şi copiii care perpetuează comportamentele agresive: studiile arată ca majoritatea copiilor agresivi au fost ei înşişi victime ale abuzului şi traumei, care nu fac decât să reproducă ceea ce li s-a întâmplat şi lor. De aceea, orice proces de prevenţie a violenţei în mediul şcolar, precum şi intervenţia specifică pe cazuri, trebuie să îi aibă în vedere în egală măsură pe copiii victimă şi pe copiii cu comportament agresiv.
Ce să faceți pentru a vă proteja copilul de violență
Nota redactiei: Acest material face parte din campania de educare si
de sensibilizare pentru a combate violenta la adresa copiilor, derulata de
organizatia Salvati Copiii, in perioada septembrie 2011-aprilie 2012. Campania
se intituleaza "Asculta-i sufletul" si isi propune sa atraga atentia asupra
nevoilor emotionale si psihice ale copiilor, precum si asupra efectelor negative
pe care le au disciplinarea prin bataie, umilinta si neglijenta in ceea ce
priveste dezvoltarea psihica si afectiva a acestora si modul in care se formeaza
si se va comporta viitorul adult.
De asemenea, ea isi propune sa ofere adultilor metode alternative si sprijin de specialitate pentru cresterea copiilor intr-un mod pozitiv. Salvati Copiii a dezvoltat in cinci orase din tara (Bucuresti, Timisoara, Iasi, Suceava, Targu Mures) Centre de Consiliere pentru Parinti, unde sunt oferite servicii de educare si consiliere pentru parinti si copii si servicii de formare pentru profesionistii care interactioneaza cu copii. La Bucuresti, Salvati Copiii a infiintat de asemenea Centrul de Educatie Emotionala si Comportamentala pentru Copii, unde ofera servicii de evaluare clinica, consiliere si psihoterapie pentru copii si adolescenti. Datele de contact ale centrelor se gasesc pe www.salvaticopiii.ro.