Acasa | Articolul tau | Ma trezesc in ragetul medicului anestezist: RESPIRA BA PE GURA

Ma trezesc in ragetul medicului anestezist: RESPIRA BA PE GURA

 SHARE  

Adaugat in 22 mai 2012

Ma trezesc in ragetul medicului anestezist: RESPIRA BA PE GURA

Prin spitale. Foto: Photoxpress.com

Urmand principiul: te manca - te scarpini, am ajuns la celebrul spital militar, sub numele lui oficial (pompos) Dr. CAROL DAVILA  pentru o consultatie la cabinet de specialitate in sectia ORL a gazdei cu pricina.

Motivul il reprezenta o insuficienta respiratorie cauzata de hipertrofia cornetelor nazale si a deviatiei de sept dobandite in urma multiplelor lovituri directe in mufa, deci concret, nu mai respiram corect si la fiecare 2, 3 minute trebuia sa inspir adanc pe gura astfel incat cei din preajma mea, daca ma sesizau, aveau impresia ca cine stie ce probleme familiale am acasa de nu ma mai opresc din oftat. Doctorul specialist pune luminita la ochi, imi "casca" narile apoi zice scurt si la obiect: deviatie de sept nazal + rinita cronica hipertrofica, te astept luni la internare pentru ca de marti incolo s-ar putea sa nu mai gasesti pat… Sincer sa fiu a sunat ca o invitatie, dar pe moment nu am sesizat-o fiind oarecum morcovit ca trebuie musai operatie.

Urmare a "invitatiei", luni – 28 "marte" (cum ar zice profesoara de biologie din liceu) 2011 – ma prezint la cabinetul ORL la preaminunata "doctora" cu convingerea ca ma tine minte de joi pana luni, ce naiba, doar 20-25 de pacienti a vazut in 3 zile lucratoare, dar se pare ca nu, nu ma mai stia. Nu mai are importanta ca am venit primul de la 8 far` 25 , iar la 9 cand a venit tanti doctor una bucata tipa insarcinata sare de fund in sus prima la usa, direct, de parca avea petarda in mana si sa nu cumva sa explodeze (iar la intrebarea doctorului: Cine e pacientul? ea a raspuns vag ca…Aaa, nu eu, pacientul e sotul…).

Intru, ce problema ai? Zic "M-ati vazut joi, rinita, deviatie, bla, bla, mi-ati zis sa vin luni direct la internare ca altfel n-avem timp in alta zi"... Zice "Aa, da, te-am vazut? Bine, du-te si fa-ti fisa de internare". La internare, din primul care eram, am ajuns al 5-lea, abia ca era sa nu mai prind pat in vreo "celula" de agitati. In gandul meu – va sparg daca m-am trezit degeaba si tre sa ma intorc la serviciu ca va bagati voi ca nesimtitii in fata, zic ia uite frate, nici la abator nu se respecta randul, ce-ti mai e si cu romanii astia…

Trec cu brio peste internare, ma schimb in pijamale si-mi iau locul in patul de bolnav, na, acolo n-ai cum sa te duci sa mananci popcorn uitandu-te la TV si spunand bancuri, bate la ochi ca vecinu' de vis-a-vis operat are nasul cat cotoru de la umbrela sau celalalt are urechea cat ochiu' de aragaz, deci in principiu tre sa faci pe bolnavul chiar daca n-ai nimic, stai linistit, vei avea. Cam asta a fost primul pas de luni, care in afara de o intepatura fina de mi-a luat 3 fiole pentru analize (parca si la donat s-a luat sange mai putin) nu prea s-a intamplat nimic. M-au anuntat sa nu mananc nimic si nici sa nu beau ceva dimineata urmatoare pentru ca venea operatia, altfel daca faceai greseala sa bei ceva sau sa infuleci, urma clisma.

Ma trezesc vioi marti dimineata cu o infirmiera sub pat de am stat 3 minute sa ma intreb ce facea acolo, eh, n-am aflat, a ramas o enigma. Se face 10, zic bai, astia au uitat de mine!? Au luat unul, au luat doi, vine o astitenta bolnda (ulterior am aflat ca era medic rezident): "Samoila cine este?" zic – eu… "Hai la operatie".

Ma intreaba din nou "Ai mancat, ai baut?" zic "Nu, dar aveti chef de glume sau care e treaba, chiar n-aveti ce face?". Nu mi-a raspuns pentru ca intrebarea a fost pusa in gand. In urmatoarele 10 minute nu stiu daca am visat ceva, ideea e ca m-am trezit cu nasul PLIN de mese, cate 3 centimetri patrati in fiecare nara (nu sta sa calculezi, iti spun eu, foarte mult fata de cat intra in mod normal in nas) pentru a sta umflat sa nu iti cada cartilagiul.

Ma trezesc in ragetul medicului anestezist care sublinia concret si la subiect: RESPIRA BA PE GURA… ma ajuta brancardierul sa ma urc pe targa, ma taraste in salon ca pe un catel lesinat unde ma astepta si mama apoi au urmat 3 perfuzii cu mancarica in ele si cu vreo 3 calmante ca sa nu ma doara operatia, ce eram fraier sa refuz, daca m-ar fi durut era mai bine? Asa lasa, faceti voi calmantul cel putin preventiv. Subliniez faptul ca brancardierul m-a ajutat cu privirea, nicidecum nu a pus mana pe mine sa nu cumva sa nu cad… doar ce m-a plimbat cu targa din blocul operator pana in salon.

Orele treceau greu, nasul infundat nu-mi dadea voie nici sa beau apa, nici sa inghit mancare, nici sa am miros, nici sa stau relaxat, daca vrei sa simtiti senzatia strange de nas si incearca sa inghiti de vreo 3 ori consecutiv, iar daca n-ai timpanele perfoarate (adica daca esti sanatos) vei vedea senzatie de cacao. De marti de la 12 cand am iesit din operatie, am stat treaz pana miercuri la 11 cand mi-a scos primul rand de mese (nu vreau sa folosesc vocabularul de tip mess asa ca a se citi meshe), cele din operatie, mari si sanatoase. Aici au inceput belele.

Ma bucuram pana atunci ca toti colegii de suferinta stateau intruna intinsi pe spate pentru ca sangerau puternic si cum ridicau capul gata era irigatie in salon, la mine nu pica nici pe naiba dar mi-am dat seama ce mare greseala era abia cand a inceput sa imi puna mana stanga contra iar cu dreapta tragea puternic de pansamentele din nasul meu. M-am cam blestemat ca nu am sangerat foarte mult ca sa ramana umed si ca sa nu se lipeasca mesele de peretii nazali. A fost cea mai groaznica experienta traita, mai bine imi intra un bat de trandafiri in fund, cu tot cu spini, si tot cred ca era mai bine. In momentul cand tragea de ele aveam impresia ca ma tragea de cerebel (nu ala de pe la TV) + lob drept + lob stang, groaznic nene, ce sa mai… n-as dori nici dusmanilor mei (evident, imaginari). De fapt asta ar fi o pedeapsa foarte misto pentru unii…

Pana la urma mi le-a scos pe cele mari postoperatorii si mi-a infipt subtil si adanc pana la baza gatului alte tampoane de data asta de vata, ceva mai suportabile care permiteau sa nu se mai creeze vid in gura in momentul in care inghiti. Tanti zice "Hai, mergi 10 minute in salon si vii sa le scot ca sa ramai cu respiratia nazala sa se vindece", zic SUPERB. Stau 15, 20 de minute, zic sa nu o stresez prea tare, cand ajung acolo: stupoare, cabinetul inchis, asistentele cica "Aaa, pai au plecat doctorii, vi se scot mesele maine dimineata". Sa ni se schimbe imaginea in buletin… (fuck this shit- cum ar zice americanul).

Miercuri am apucat sa dorm vreo ora cu chiu cu vai apoi noaptea de miercuri pana joi am vizionat ceasul telefonului din ora in ora, interval la care luam si cate o inghititura de apa ca aveam gura uscata incontinuu, 48 de ore de respiratie numai pe gura nu e tocmai placuta. Nu mai stiu in care seara a fost meciul Romania cu Luxemburg parca marti sau miercuri seara, dar in acele momente si-a luat Mutu la injuraturi de la mine cat n-a luat in toata viata lui… noroc ca a dat 2 goluri, altfel imi scoteam singur pansamentele, de durere si de nervi. (Nu sunt microbist, dar la cat de tare era dat TV-ul, cu siguranta gandurile mele erau poluate.)

Joi dimineata am avut o relaxare totala cand am vazut ce usor mi-a scos vata din nas, dar o mare problema in momentul in care mi-a infipt la loc o vata si mai mare, mai groasa si mai plina de anestezic de am simtit-o pana intre ochi, la capatul creierilor, unde nici sinapsele nu mai au loc sa se desfasoare la propriu (in gandul meu era **** floricele pe campii…, luati pe rand, de la neam, la matusa, la unchi, mama, tata, sora, i-am enumerat lejer un pomelnic intreg cu care putea sa se prezinte la preot). Pana la urma joi a fost prima zi mai normala, pentru ca am ramas pana vineri dimineata cu nasul liber.

Vineri abia am putut si eu sa miros in ce hal putea in salon de la mosu de 65 de ani din patul de langa geam… celalalt geam… Extaziat intrutotul de reusita ce o aveam, intra asistenta pe usa: "Haideti la control si la toaleta nazala din nou". Inca un rand de mese de am repetat pomelnicul cu aceeasi acuratete de miercuri si de joi. Oi fi eu rau de durere si de boala, dar sa-mi bag $#%@ in el de nas si de cornete nazale cat de dureroase pot fi, asta in conditiile in care pansamentele erau toate pline de anestezic, imagineaza-ti ca ar fi pe viu… Fugi pe geam cu instrumentele in nas…

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.



Autor: Marius Samoila
 


 SHARE :  Trimite pe mail
operatiedeviatie de septspitaldoctorianestezieproblemesalon CITESTE MAI MULTE DESPRE

22060 citiri

56 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.