Acasa | Articolul tau | Black Friday

Black Friday

 SHARE  

Adaugat in 28 noiembrie 2012

Black Friday

Reduceri cât cuprinde. Foto: Photoxpress

Gogu Plămădeală are 48 de ani, e handicapat locomotor gradul 1, are o nevastă, un copil şi o pisică albă. Gogu e român.

De câteva zile aude şi vede peste tot un promo agresiv care-l îndeamnă să fie pe fază vineri 23 noiembrie, pentru că atunci, în acea zi de vineri, o pleaşcă la fel de mare cum a fost preşedintele Băsescu pentru PDL, va cădea pe capul lui. E vinerea neagră, preţurile vor face implozie şi fiecare român va putea să-şi umple casa cu de toate. Cum să-i spunem noi la asta? Un gest frumos făcut de capitalismul lacom şi hrăpăreţ pentru omul de rând.

Gogu vorbeşte cu soaţa şi hotărăsc împreună, cum e frumos la căsnicie, că au nevoie de o cameră video şi de o maşină de spălat. Îşi făcură calculele cu o reducere de 80%, cum se auzea şi îşi frecară mulţumiţi mâinile. Era o mică problemă, Gogu trebuia să se scoale la 4 dimineaţa să fie primul pe site, altfel, tot ce-i mai ieftin şi bun, dispare. Vor mai fi şi alţii ca el, nu?

Săracii, îi compătimea în sinea sa Gogu, trebuie să se ducă la muncă, nu au timp aşa cum are el. Uite, că din când în când e bine să fii şi handicapat, totul e să-ţi meargă bibilica.

Sigur va da lovitura. La 4 şi jumătate Gogu era în capul oaselor cu laptopul în poală (de-aia îi zice laptop, nu?), ochelarii pe nas, pisica torcând lângă el, gata intrat pe situl celui mai mare magazin online. Acolo o pisică neagră îi spunea să fie pregătit, mintenaş se va da drumul la cornul abundenţei. Gogu avea emoţii, îşi antrena degetele, sângele parcă–i fugea mai repede prin vine, era ca un atlet aflat în blocstart cu urechile ciulite la bufnitura pistolului. Aici e toată şmecheria, gândea Gogu, să iei bine startul. Şi-a amintit brusc de vremurile apuse, când doar cei mai vigilenţi şi bine informaţi se aşezau primii în uşa vreunui magazin şi deveneau ”capi de coadă”.

Da, să fii capul cozii era o poziţie mult râvnită pe atunci şi era ocupată de obicei de un bărbat între două vârste, nici prea-prea , nici foarte-foarte, exponentul ideal al mediocrităţii. El inspira încredere băbuţelor care veneau repede să întrebe conspirativ: ”Ce se dă maică?” Mda, uite cum s-au întors timpurile, se gândea Gogu, şi atunci ca şi acum, te întrebai dacă vei fi printre primii şi dacă o să mai apuci. Parcă auzea strigătele uneori disperate, alteori pline de speranţă ale celor ce erau la coada cozii:” Se mai ajunge maică şi până la mine?”

Câte unul mai înalt şi care putea să vadă peste ceilalţi se întorcea cu greu din încleştarea înghesuielii şi îi striga: „Cred c-o să ajungă, au mai adus două lăzi”. „Să nu dea decât câte un kg de persoană, să ajungă la toată lumea!!”, striga altul şi imediat mulţimea până atunci relativ liniştită se învolbura, se îmbulzeau şi mai tare unii în alţii, dintr-o senzaţie idioată că dacă-l striveşti pe vecinul din faţă, dacă-l faci mai subţire, câştigi teren şi vei apuca şi tu ceva. Îşi amintea dezamăgirea celor care nu mai apucau, tristeţea, disperarea, ciuda de pe faţa lor.

Gogu era tânăr pe vremea aia. Umbla un banc pe atunci (umbla el, umbla, dar cu capul spart de băieţii cu ochi de peruzea): un american (un rara avis în acele vremuri), în plimbare pe străzile Bucureştiului îl întreabă pe însoţitorul şi amicul său autohton de ce stăteau oamenii la o coadă imensă în faţa unui magazin alimentar. Păi, se dă carne, îi răspunde amicul. Aaa, interesant, la noi nu e aşa de bine, noi trebuie s-o plătim.

Ei, gata cu amintirile, se apropia ora 5. Gogu mângâia pe cap şoricelul laptopului la fel ca Schumacher butoanele bolidului de curse, gata de acţiune. Se face 5 şi un minut. Nimic. La cinci şi cinci, pisica neagră de pe display, îl îndeamnă să-şi facă o cafea şi să-i aştepte şi pe ceilalți, poate mai somnoroşi. Minteni îi dăm drumul. De emoţie pe Gogu l-au apucat nevoile, atât de omeneşti de altfel la ora aia a dimineţii. Să plece? Se mişca greu prin casă cu un cadru rablagit. Dacă nu mai apucă? Fir-ar a dracului de viaţă, să-l treacă tocmai acum. Se mai strânse, se chirci de durere, mai apăsă pe F5 de câteva ori şi plecă înjurând printre dinţi la baie.

Revine disperat după cinci minute troncănind  repede cu cadrul pe parchet, gata să cadă din cauza vitezei. Refresh. Nimic. Tot pisica aia nenorocită care mesteca cu coada într-o ceaşcă de cafea. Era deja 5 şi jumătate. Gogu a început să se enerveze. S-a făcut 6. Auzi cum se deschide uşa dormitorului şi pe nevasta-sa care se trezise şi troncănea ceva prin baie. A venit lângă el, cu ochii cârpiţi de somn şi l-a întrebat dacă a făcut ceva. Gogu i-a arătat pisica de pe ecran şi a ridicat din umeri. „Nu te pricepi băi, alţii deja cumpără şi tu te uiţi ca prostul la pisica asta. Habar nu ai, stai toată ziua cu laptopul ăsta în braţe şi degeaba”.

Gogu nu-şi contrazicea niciodată nevasta, nu merita efortul. Oricum până la urmă tot ea avea dreptate. Era o olteancă acră şi un pic nebună, nu era bine să te pui cu ea. Deh, asta-i viaţa, bine că nu l-a lăsat până acum. S-a făcut mic şi a tăcut. Soaţa s-a răsucit furioasă pe călcâie şi a plecat să se bage iar în pat. Gogu a răsuflat uşurat. Nu reuşea sub nici un chip să-şi amintească, ce mama dracului văzuse la ea atunci când a luat-o de nevastă. 

Pisica de pe ecran a renunţat să mai amestece cu coada în ceaşcă, şi-l întreba rânjind dacă sunt adunaţi toţi, fir a păr, la uşa site-lui, dacă sunt pregătiţi. „Sunt lua-te-ar dracu de mâţă, de două ore sunt!!” Se mişcase totuşi ceva, era o speranţă. Îi dăm drumul imediat, anunţa pisica. Bine şi aşa, se gândi Gogu, bine şi aşa, numai să-i iasă socoteala. Pisica lui se uita neîncrezătoare la surata ei virtuală, neagră şi caraghioasă. Nu era deloc amuzantă. Aceiaşi părere a avut-o şi Gogu atunci când ceasul s-a făcut 7 şi apoi 8. 

Asta era pisica 13, neagră şi într-o zi de vineri. Ce poate fi mai rău? Ăştia făceau mişto de el.

A strigat tare şi cu mult curaj din toţi rărunchii, (nevasta plecase la muncă): „Băi voi faceţi mişto de poporul român!!??” N-a răspuns nimeni.

Brusc s-a simţit umilit şi bătrân. Nu era de ajuns că nu putea să meargă, mai era şi …prost. Cu mintea românului de pe urmă, şi-a amintit că la pomul lăudat nu e bine să mergi cu sacul, şi-a amintit că trăieşte în România. S-a târât spre bucătărie pleoştit şi nervos, cu pisica împleticindu-i-se printre picioare să-şi facă ceaiul de dimineaţă. Pe la 8.30 a revenit, calm, fără emoţie, în faţa laptopului. La primul refresh situl s-a încărcat. Exact după ce renunţase el, la câteva minute, dăduseră drumul.

Peste tot, acolo unde era pomana mai mare, etichete galbene cu inscripţia „STOC EPUIZAT!” îi obturau privirea. Nici nu se mai vedea bine despre ce produse era vorba şi totul în doar… 30 de minute. I-au trecut iar prin faţa ochilor imagini cu feţele celor care, pe vremea Împuşcatului, rămâneau cu buza umflată după ce pierduseră ore bune la coadă. Dacă s-ar fi uitat în oglindă ar fi văzut că avea aceiaşi faţă de loser, aceiaşi furie neputincioasă. A mai urlat o dată: „Băiiii…!!!” apoi s-a calmat şi a început să calculeze, analizeze şi să compare.

Nicio cameră video la promoţie, multe produse puteau fi găsite în alte locuri, în zile comune, la preţurile arătate acum ca fiind excepţionale. Pe ici pe colo era câte un 40% reducere şi exact unde te interesa mai puţin (de unde naiba ştiau ăştia de ce n-am nevoie?). Mult zgomot pentru nimic? Nu, nu-i aşa! Nişte băieţi deştepţi au găsit o bună ocazie să scoată din buzunarul celor amărâţi şi ultimul lor ban. Păi nu-i aşa Gogule? Ai plătit tu reclamele? Păi dacă nu le-ai plătit tu, cum să câştigi tu? Spune măi, Gogule?

Acum vedea totul limpede. Studii, psihologia mulţimii, promo, marketing, băieţi şcoliţi pe-afară şi toate astea ca să-i scoată banul din buzunar. Norocoşii care ajungeau pe site, se aruncau să cumpere fără să mai stea prea mult pe gânduri. Nu mai aveai timp să analizezi, se EPUIZA stocul. REPEDE- REPEDE, bagă în coş să nu ţi-o ia altul înainte. Scoate banul neamule!!!

Deh… dar el, el a fost atât de prost că nici măcar atât n-a mai apucat să dea banul. Ăsta e, ardelean, se mişcă încet. Da… parcă-i mai bine aşa.

Dom’le, dar chiar că fuse vinerea neagră!

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.



Autor: Ydre
 


 SHARE :  Trimite pe mail
reduceripromotiiblack friday CITESTE MAI MULTE DESPRE

6371 citiri

41 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.