Acasa | Showbiz | ​De la meseria de invitat la maşinăria de făcut bani

​De la meseria de invitat la maşinăria de făcut bani

 SHARE  

Adaugat in 16 ianuarie 2013

​De la meseria de invitat la maşinăria de făcut bani

In fata televizorului. Foto: Photoxpress

S-a plimbat saptamanile trecute o poveste scrisă de Adrian Halpert (fost şef la Libertatea şi Click) despre sumele pe care le iau vedetele ca să îşi expună tenebroasele vieţi la televizor.

E normal asta? E revoltător că emisiunile sunt ficţiune de la un cap la altul?

Capatos, Măruţa, Cancan Tv sunt doar rudele sărace şi mai lipsite de imaginaţie ale unor reality show-uri americane care sunt scriptate de-a fir a păr, atât de zdravăn încât uneori şi personajele ajung să trăiască şi în viaţa reală după scenariul de la televizor. Zăvoranca noastră, Bianca sau alte emanaţii ale acestor emisiuni câştigă nimic faţă de suratele lor din America sau chiar cele din Anglia. Nimic nou, dar totuşi, când vedetele noastre au început să ia bani pentru a pretinde lucruri scandaloase despre ele însele sau pentru a se aşeza singurele şi de bună voie la stâlpul infamiei?

În 2002 am lucrat o vreme la compania de producţie a lui Valeriu Lazarov, pentru emisiunea “Maşina Adevărului”. Când am fost la Madrid pentru training am aflat ceva încă neauzit de mine până atunci: poveştile oamenilor se cumpără. Acolo, emisiunea debutase fulminant cu John Bobbit, sărmanul american lăsat fără penis de nevasta geloasă. După aşa o cumplită întâmplare, John intrase în show-biz-ul mondial, avea impresar, manager, avocat, asistent personal şi îşi vindea apariţia scump pe la televiziuni din întreaga lume.

Desigur, diferenţa este că povestea lui era adevărată, nu fabricată de un tabloid şi cei care plăteau, asta plăteau, autenticitatea ei. În România, emisiunea a debutat cu povestea, tot adevărată, a gimnastei Alexandra Marinescu şi deşi nu pot băga mâna în foc, cred că gimnasta nu a primit nici un ban ca să îşi spună povestea. Emisiunea funcţiona cu invitaţi plătiţi, dar aceştia erau jurnalişti, avocaţi, specialişti care primeau bani pentru a se documenta pe cazurile tratate de noi şi care în general îşi făceau treaba destul de serios (unul dintre ei era Adrian Artene, Cancan TV).

În 2003 am aterizat la emisiunea Gheorghe, cu Andrei Gheorge, în plină dezvoltare a pieţei de personaje colorate. Am pus şi noi umărul şi am lansat-o la televizor pe celebra Simona Senzual, printre multe altele. Acolo deja exista o presiune privind “povestea”, “invitatul”, “dezvăluirea”, “exclusivitatea” pe care banii ar fi rezolvat-o. Doar că, din nou, nu plăteam. Au fost fix două cazuri de mari actori români care au pretins bani. Unul, care s-a plimbat în ultima parte a tragicei lui vieţi pe la toate emisiunile mizere din acess, a luat banii şi nici nu a venit.

Celălat caz, o doamnă, avea sumă fixă pentru apariţie şi nu renunţa la ea pentru nimic în lume. Mai plăteam oameni care veneau să facă lucruri special pentru noi, cum au fost aceşti cascadori, care şi-au folosit priceperea să joace într-o scenetă. Auzisem din piaţă, că alţii, mai generoşi, mai strecurau câte un ban vedetelor ca să o facă pe proştii prin emisiuni, dar şi vedetele astea, nu erau atât de neruşinate pe vremea aceea şi prostia avea şi ea limitele ei.

Bătălia pentru invitaţi nu se purta cu ordinul de plată, ci cu o mână de redactori foarte buni care într-un ritm infernal reuşeau să convingă pe unul sau pe altul să vină noaptea la Antena 1 şi să facă diverse chestii. Trebuia să ai o tonă de argumente, să fii fermecător, insistent şi şiret ca să îţi pice în plasă invitatul şi să îşi şi facă numărul în platou.

Dar cu bani, fără bani, emisiunile erau pe bune, cu chestii adevărate în ele sau oricum nu născocite de noi, iar conflictele sau momentele memorabile se obţineau din premeditarea combinaţiilor de invitaţi. Tatulici vs Adrian Minune, Nichita vs Savarina, Guţă împăratul manelelor vs Minune regele manelelor etc. Bugetele pe vremea aia se foloseau pentru recuzită, filmări exterioare, producere de conţinut şi alte asemenea chestii care azi au dispărut pentru că totul s-a mutat pe o canapea, unde se îngrămădesc nişte invitaţi marionetă.

După Gheorghe am aterizat la Realitatea Tv, un adevărat căpcăun de invitaţi. Oamenii veneau la început acolo gratuit, ca să îşi facă publicitate, să aibă o tribună de la care să se exprime, din plăcerea de a apărea la televizor. Apoi, când invitaţiile pentru unii dintre ei au devenit zilnice, experţii, consultanţii, specialiştii au început să primească nişte sume de bani care să le acopere efortul. Aşa a apărut pe piaţă şi meseria de invitat.

De la zonele lor de specialitate, unii invitaţi zeloşi şi cu papagal au evadat înspre noi şi noi domenii. Aşa au apărut ştiutorii de toate. Gurile rele spun (şi asta e valabil pentru toate televiziunile de ştiri) că plata care recompensa pe vremuri timpul irosit al invitaţilor de serviciu a crescut atât de mult încât să includă şi modelarea opiniilor lor şi mai ales învăţarea unor răspunsuri în acord cu politicile postului de televiziune. Dar astea sunt zvonuri, aşa că cine ştie?

Concluzia, deşi n-am chef s-o fac pe moralista, e că televiziunea noastră sărmana, deocamdată, în loc să producă nişte vedete (n-a mai apărut de multă vreme un Dan Negru ori o Andreea Marin) o arde cu nişte golani cu o notorietate relativă pe nişte canapele care se ponosesc din ce în ce mai tare de la un sezon la altul. E o relaţie nestatornică şi fără commitment, în care cei doi parteneri se vorbesc pe la spate, se dezic unul de altul şi care nu pare să aibă un viitor luminos.

Citeşte şi:

.

Filme care ma trimit de-acasa

.

Gustul dulce al putreziciunii

.

Oracol de calator: Petre Fumuru



Autor: Caia.ro
 


 SHARE :  Trimite pe mail
showbizvedetetarifeemisiunisubiecte fabricate CITESTE MAI MULTE DESPRE

9647 citiri

21 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Smart Story

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Copiii din centrele de plasament, care au trecut de cele mai multe ori prin traume multiple, au nevoie in primul rand de atentie, intelegere si afectiune. Cadourile duse de Craciun sau de Paste ajuta, dar nu sunt nici pe departe suficiente. Iarina Taban, fondator si Director Executiv Ajungem Mari , ne-a povestit ce putem face pentru a-i ajuta pe acesti copii pe termen mai lung si ce satisfactii au voluntarii implicati in proiect.

Articolul tau

Atingătorii

Atingătorii

Nu mai ştiu câţi ani aveam, probabil până-n zece, când m-am dus pentru prima oară cu mama la ştrandul oraşului. Am foarte, foarte puţine amintiri din copilărie, dar din acea zi îmi amintesc cu mare claritate cum bătea soarele peste acea curte nu foarte mare de pe malul Dunării, cât de aglomerat era bazinul în care am intrat, puţin timidă, pentru că nu ştiam să înot, şi cum mi-a băgat mâna în slip acel bărbat în toată firea care s-a oferit să mă înveţe, deşi nimeni nu i-o ceruse.

Articolul tau

O experienta de viata

O experienta de viata

M-am nascut in comunism. Acum mai bine de 45 de ani, intr-o familie perfect adaptata la „double thinking“.

Relatii

De ce sunt infidele femeile?

De ce sunt infidele femeile?

Din 1990 rata femeilor căsătorite care au raportat că au fost infidele a crescut cu 40%, în timp ce rata bărbaților a rămas aceeași, notează psihanalista Esther Perel, autoarea cartii State of Affairs: Rethinking Infidelity, scrie cnn.com .

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

„Într-o zi, la postul de radio la care am o emisiune a sunat Jake”, spune pe pshycholytoday.com Laurie J. Watson, specialist în probleme sexuale și lector la Universitatea Duke. „Bărbatul mi-a spus că în ultimul trimestru de sarcină al soției nu au avut relații sexuale. Apoi, după nașterea fetiței lor, s-a întâmplat de doar trei ori – pe fugă și de mântuială”. O altă ascultătoare s-a plâns în cadrul aceleași emisiuni că, după nașterea primului lor copil, soțul ei și-a pierdut interesul pentru sex. „Preferă să muncească peste program și jocul cu copiii a înlocuit joaca în pat. Ce pot face?”.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.