Acasa | Calatorii | Printre maasai

Episodul II

Printre maasai

 SHARE  

Adaugat in 8 martie 2013

Printre maasai

Maasai. Foto: printreranduri.com

Vocea maasaiului-ghid răzbate până la mine și înțeleg că acei șaizeci de dolari de la începutul vizitei ne-au câștigat dreptul de a face oricâte fotografii dorim.

.

În ciuda acestei permisiuni, mă urmărește senzația că am pătruns într-un loc în care n-am ce căuta și în care sunt tolerată în virtutea obolului plătit fără să crâcnesc. Dacă majoritatea maasailor se arată prietenoși și ne întâmpină cu zâmbete largi, nu pot să nu observ că unii dintre ei ne aruncă priviri piezișe iar câteva femei își trag păturile pe cap îndată ce schițez cel mai mic gest de a încerca să le fotografiez.

Cei mai neîndurători sunt bătrânii. Ne scrutează încruntați, făcându-ne să resimțim și mai acut vina de a ne fi născut sub auspicii mai favorabile.

.

Judecând după mișcările care se produc în jurul nostru, presupun că ni se pregătește o nouă repriză de dans. Într-adevăr, după câteva secunde de agitație, bărbații și femeile se așază în două semicercuri și între cele două tabere are loc un schimb lung de replici cântate sau strigate, timp în care bărbații ies pe rând în față pentru a se întrece în sărituri iar femeile își leagănă înainte și înapoi gâturile împodobite cu gulere albe, dintre cele pe care și le confecționează singure, făcând să zornăie șirurile de cercei care le atârnă de urechi, ceea ce accentuează contrastul dintre prezența în exces a acestora și capetele pleșuve.

Sar ca arsă când una dintre femei, aflată în spatele meu, mă prinde de mână și încearcă să mă convingă să dansez alături de ele și scutur din cap zâmbind stânjenită. Cât mai durează cântecul profit de ocazie ca să îi studiez mai bine. Au capetele rase și câte două-trei straturi de îmbrăcăminte rudimentară kanga peste care poartă obișnuitele pături în carouri, cel mai adesea în nuanțe de roșu și albastru. Șiraguri de mărgele și brățări le împodobesc gâturile și încheieturile iar în picioare au sandale confecționate din cauciucuri vechi. 

.

Femeile își poartă copiii în cârcă iar bărbații au în mâini bețe lungi și subțiri pe care, ni se explică, le folosesc deopotrivă la "dancing and beating". Singurii care poartă părul lung sunt războinicii, scumpi la vedere, despre care ni s-a spus că sunt duși cu caprele la păscut. Timp de câteva luni de la circumcizie, băieții care se pregătesc să devină războinici poartă straie negre și își pictează fețele în alb. Ne amintim că am văzut câțiva pe marginea drumului la sosire.

În timp ce îl urmăm pe maasaiul-ghid care ne conduce sprinten înspre una dintre locuințele pitice, trecem pe lângă hățișul cu fructe bizare care ne atrăsese atenția ceva mai devreme. Surâd fără voie când realizez că acestea nu sunt altceva decât podoabe tradiționale - coliere, cercei, brățări și gulere - dintre cele purtate în exces de către femei. Observ curând că nu sunt singurele suveniruri oferite spre vânzare vizitatorilor. 

.

Pe tejgheaua încropită din crengi uscate de acacia se odihnesc, încă resimțindu-se după efortul transformator la care au fost supuse de către degetele pricepute ale femeilor-maasai, cosulețe și cutii decorative din rafie vopsită ori minuscule mărgele colorate, figurine cioplite cu vădită stângăcie înfățișând animale diverse, statuete de lemn cu buze groase și piele de abanos surprinse în ipostaze specifice, toiege-sceptru multicolore și chiar un soi de săbii grosolane cu tăișul ascuns în spatele unor teci roșietice.

Înainte de a ne pofti în colibă maasaiul-ghid își vâră capul pe deschizătura ce servește drept ușă și strigă întunericului câteva cuvinte de neînțeles. Dinăuntru își fac apariția o tânără mamă cu un copilaș de vreo doi ani care ne zâmbesc sfios și se îndepărtează în grabă. Înțelegând că au fost dați afară din propria casă pentru ca noi să-i pășim pragul schițăm la unison un gest de dezaprobare, însă maasaiul rămâne ferm pe poziție și, neavând scăpare, intrăm.

Deși oțelită de arșița săptămânii trecute, valul de căldură din interior mă izbește cu putere în plină față și mă feresc în ultima clipă să calc drept în vatra de la intrare în care mocnesc cu obidă câteva buturugi carbonizate. Anticipăm continuarea și, într-adevăr, după câteva minute în care ochii ni se obișnuiesc cu bezna și cu interiorul sărăcăcios suntem invitați să luăm loc pe una dintre pieile mizere pentru a sorbi un ceai mult prea dulce dintr-o cană de tablă cu aspect respingător.

Refuzăm politicos și ne precipităm înspre ieșire, neuitând să mulțumim pentru ospitalitate maasaiului care ne privește cu gura căscată. Ușurați că vedem din nou lumina zilei și că putem lepăda senzația de claustrofobie ce pusese stăpânire pe noi în semiobscuritatea colibei cu tavan mult prea jos, ascultăm cu interes simulat cele câteva detalii tehnice despre alcătuirea locuințelor.

Și în timp ce ni se povestește despre modul în care inkajijik - casele maasailor - sunt ridicate de către femei cu ajutorul crengilor fixate cu un amestec de noroi, bălegar de vacă, bețe, iarbă, urină și cenușă, ne învinovățim că am citit prea multe și că offf, maasaiul ăsta nu ne spune nimic nou!

.

.

Vizităm școala unde un țânc de-o șchioapă scrijelește ceva pe tabla veche iar un altul îmi face semn să mă așez lângă el, apoi se lipește de mine privindu-mă surâzător în timp ce-și trage zgomotos nasul care amenință să-și reverse întreg conținutul asupra buzei lui superioare, după care ne luăm la revedere de la învățătoare și ghid și refacem drumul în direcția opusă.

.

Și în timp ce mă îndepărtez de sat înaintând în direcția mașinii unde Rashid ne așteaptă răbdător, jucând cu ceilalți ghizi un joc oarecare la umbra unui copac solitar, iau cu mine imaginea copilei cu ochi verzi și zâmbet de revistă limpezind rufe într-un lighean soios, sortită a nu afla niciodată că lumea asta este mult mai mult decât realitatea tristă și searbădă care o ține prizonieră între crengile țepoase ale unui gard de acacia...

Citeşte şi:

.

Printre maasai. Episodul I



Autor: printreranduri.com
 


 SHARE :  Trimite pe mail
calatoriiafricamaasaivacantaprintreranduri comtanzania CITESTE MAI MULTE DESPRE

21939 citiri

13 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Calatorii

Ce fac bulgarii mai bine decât românii?

Ce fac bulgarii mai bine decât românii?

Turism. Asta fac mai bine decât noi. M-am întors după șase zile de Bulgaria, într-un sătuc de lângă graniță, pe care toată lumea-l știe, dar e mare secret să nu se strice cumva ca Vama Veche și 2 Mai, visele de aur ale vacanțelor românești de litoral.

Articolul tau

Hai Simona!!!

Hai Simona!!!

Da, știu că tocmai a pierdut un meci și înfrângerea a fost rușinoasă. Suntem cu toții dezamăgiți, dezumflați, reveniți cu picioarele pe pământ. Ne reamintim că e mică, n-are forță, nu știe să pună o scurtă sau un lob și mai ales că-i labilă psihic.

Good to know

 Mituri și fapte despre vaccinurile pentru copii

Mituri și fapte despre vaccinurile pentru copii

De-a lungul anilor, vaccinurile care ajută la protejarea copiilor împotriva bolilor infecțioase precum rujeola și oreionul au salvat sute de mii de vieți în S.U.A. și au împiedicat milioane de spitalizări, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), conform consumerreports.org .

Familie

”Ești prost! De ce ești prost?”

”Ești prost! De ce ești prost?”

Vă rog să-mi promiteți doar atât: că dacă vreodată, în orice fel de circumstanță, voi ajunge să-mi jignesc copilul, să mi-l iau în ”caterincă”, să-l ridiculizez, să-l reduc la zero și să-mi bat, efectiv, joc de el și de viața lui, să mă luați și să mă bateți cu pietre în piața publică. la Obor!

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

„Într-o zi, la postul de radio la care am o emisiune a sunat Jake”, spune pe pshycholytoday.com Laurie J. Watson, specialist în probleme sexuale și lector la Universitatea Duke. „Bărbatul mi-a spus că în ultimul trimestru de sarcină al soției nu au avut relații sexuale. Apoi, după nașterea fetiței lor, s-a întâmplat de doar trei ori – pe fugă și de mântuială”. O altă ascultătoare s-a plâns în cadrul aceleași emisiuni că, după nașterea primului lor copil, soțul ei și-a pierdut interesul pentru sex. „Preferă să muncească peste program și jocul cu copiii a înlocuit joaca în pat. Ce pot face?”.

Familie

De ce creierul copilului tău este dependent de videoclipurile de pe YouTube

De ce creierul copilului tău este dependent de videoclipurile de pe YouTube

Videoclipurile pentru copii sunt printre cele mai vizionate conținuturi din istoria YouTube, astfel ca oamenii de știință, producătorii de filme video și comercianții se străduiesc să descopere ce îi face pe tinerii spectatori atât de obsedați de ele.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.