Acasa | Articolul tau | Doua minuni au venit strigandu-ma mami. La ea nu a venit nimeni

Doua minuni au venit strigandu-ma mami. La ea nu a venit nimeni

 SHARE  

Adaugat in 18 martie 2013

Doua minuni au venit strigandu-ma mami. La ea nu a venit nimeni

Speranta de a fi mama. Foto: Photoxpress

Am cunoscut-o intamplator la o cina. Era cu sotul ei. Se vedea o durere iesind prin toti porii ei in ciuda faptului ca zambea frumos si era calma.

Era foarte frumoasa si extrem de aranjata. Amandoi vorbeau mai mult in tacere. Se tineau de mana. Personal nu imi plac prea mult cuplurile care se tin non-stop de mana de parca s-ar pierde. La ei insa se vedea ca trebuie sa fie tot timpul in doi pentru a face fata unei dureri mult prea mari pentru un singur suflet. Parca daca i-ar fi dat drumul s-ar fi prabusit.

S-a intamplat sa o reintalnesc in parc. Iesisem cu piticii la joaca iar ea statea pe o banca, in liniste, singura, privind copiii. Mi-a zambit amical si m-a invitat sa stau langa ea. Am facut gafa vietii: am intrebat-o care este copilul ei. Asa incepem noi, mamicile, sa vorbim una cu alta - ce varsta are, la ce scoala este etc. Erau numai mamici si copii pe acolo.

Mi-a raspuns zambind amar: niciunul, eu nu mai am. Parca mi-a picat ceva in cap. M-a durut pe mine raspunsul ei. Nu imi venea sa cred ceea ce am auzit. Cu mare greu mi-a iesit printre pietrele din gatul uscat un: imi pare incredibil de rau. Am tacut amandoua, s-a lasat o liniste de cimitir printre tipetele si rasetele copiilor.

"Mami! mami!" Au venit strigand de departe, le era sete. Le-am dat sticla de apa si s-au indepartat razand. Am ramas noi cu linistea. Parca imi era si rusine, parca ma simteam prost. Doua minuni au venit spre mine strigandu-ma mami, la ea nu a venit nimeni.

Tot ea a rupt tacerea care statea sa ne rupa pe noi in doua: sunt foarte frumosi, sa iti traiasca. Mi-a spus asta din suflet, se simtea. Am intrebat-o daca vrea sa vorbeasca. Mi-a spus ca se grabeste, m-a salutat si dusa a fost.

Nu trebuie sa spun ca mi-am strans mai tare decat de obicei copilasii in brate. Sincer, incercam sa ii sterg amintirea din suflet. Ma intrista. O simpla intamplare ne face sa pretuim mai mult ceea ce avem. Cum face sa dispara pe loc ceea ce ni se parea o problema si cum ne dam seama cat de minora si nesemnificativa era pentru ca are o rezolvare. A ei nu avea.

Am revazut-o dupa cateva luni. Ma cauta prin parc. Nu vroia sa imi povesteasca ce se intamplase, mi-a spus doar ca dupa ce suferise la modul absolut, dupa ce umblase la psihologi, dupa ce innebunise cautand pe internet, avea o speranta. O speranta vaga, complicata, dureroasa. Avea de combatut si frica sotului ei.

In timp ce vorbea, vedeam cat de hotarata era sa mearga pe orice drum pentru a ajunge la visul ei. I-am dat dreptate, am incurajat-o. Parca imi dadeau si lacrimile vazand cat de frumoasa era speranta din ochii ei. I-am spus ca o inteleg perfect, as face si eu la fel, as trece peste absolut orice doar sa vad doua manute mici care se intind spre mine.

Solutia, singura solutie pentru ea, era sa gaseasca o mama purtatoare.

Am tacut. Nu am mai stiut ce sa spun. Ma blocasem. La asta nu ma asteptam.

In sinea mea am inteles repede frica sotului ei. Intr-adevar, greu de dat un raspuns. Credeam ca e vorba de adoptie, de fertilizare in vitro, de orice altceva.

Stiu ca exista  multe femei pe lumea asta care au facut-o, exista si clinici specializate in asta. Daca ar fi adoptat un copil ar fi fost mult mai simplu. Dar vrea copilul ei, inteleg perfect. Poate i-ar fi fost mai usor sa accepte adoptia daca nu ar fi avut niciodata copii?

Ma plimb si ma uit la femeile care trec pe strada aglomerata. Oare cate poarta durerea asta imensa cu ele? Oare cate plang si nu le aude nimeni? Oare cate ar risca absolut orice? Oare cate zambete ascund un tipat disperat? Oare cate au renuntat sa mai spere? Oare cate au renuntat chiar sa mai vorbeasca?

Femei puternice la capatul puterilor. Femei care nu mai au nimic de pierdut.

Sunt momente cand o vad in fata mea fericita, cu un copilas in brate. Pe ea si pe toate femeile care isi doresc si nu pot.

O caut de fiecare data cand merg in parc.

Ma doare ca s-a vazut pe fata mea dilema in momentul in care mi-a povestit care este singura ei solutie. E foarte greu de evaluat. Personal, imi este greu sa ma imaginez in situatia ei, ma doare numai gandul la ea.

Nu mai apare. Nu stiu ce s-a intamplat cu ea, a trecut mai mult de un an de zile.

Nu i-am cerut niciodata adresa sau numarul de telefon. Nici ea nu a facut niciun pas. Stiam amandoua ca nu puteam fi prietene, eu impreuna cu cei mici, ea impreuna cu disperarea!

Dar in fiecare zi imi doresc sa o reintalnesc si sa putem fi prietene.

Este moral sa fie o alta femeie insarcinata in locul nostru?

Este moral sa nu le ajutam pe aceste femei disperate? Este moral sa iti dai copilul dupa ce il nasti, chiar daca biologic nu este al tau?

Oare ce ar fi trebuit sa ii raspund atunci pe banca in parc, uitandu-ma drept in ochii ei?

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.



Autor: D.M.
 


 SHARE :  Trimite pe mail
mama purtatoareadoptieparinti biologiciinfertilitate CITESTE MAI MULTE DESPRE

14291 citiri

286 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.