Acasa | Calatorii | La graniţa iadului (1)

La graniţa iadului (1)

 SHARE  

Adaugat in 29 septembrie 2014

La graniţa iadului (1)

La granita iadului Foto: Caia.ro

Stau şi mă uit, de sus, înspre graniţa cu Irakul. E primăvara lui 2010 şi Nihat, un kurd slăbuţ şi veşnic îngrijorat, se uită cu entuziasm dincolo. “Acum, în Kurdistan e foarte bine, sunt bani şi e pace”.

Noi suntem în Turcia, zona kurdă, şi-aici e pace, menţinută cu garnizoane impunătoare şi soldaţi turci deloc invizibili. Bani nu prea sunt, economia duduie la Istanbul şi Ankara, pe coastele mediteraneene şi în oraşele industralizate. Aici, pe locul legendarelor câmpii mesopotamiene, trăieşti cu ce îţi dă pământul sau cu ce îţi trimit rudele mai norocoase care au ajuns în Germania, Franţa sau Belgia. Îl rog pe Nihat să ne ducă într-un sat de yazidi de lângă oraşul Midyat. Nihat nu ştie să spună nu şi în protestele zgomotoase ale şoferului turc, un mustăcios pe care l-am poreclit Gibonul şi care îmi spune Marié, apăsând pe e, pornim.

În 2010, despre yazidi nu se vorbea în ziare şi reviste, nici la televizor. Erau o mână de oameni, de etnie kurdă, care practicau o religie antică, soră cu zoroastrianismul. Conducătorul lumii lor este un arhanghel în formă de păun, Melek Taus, care pogoară asupra oamenilor şi binele şi răul. Musulmanii îi dispreţuiesc şi îi numesc satanişti, de la o veche confuzie religioasă între diavolul coranic, Shaytan, şi arhanghelul lor protector.

Gibonul face o gălăgie grozavă în maşină. Disting în conversaţia în turcă “gherilele kurde” şi îl întreb pe Nihat dacă ar trebui să ne temem. Îmi răspunde că nu ştie, că oricum, aceşti yazidi sunt izolaţi de restul comunităţilor, stau în satelele lor şi n-au treabă cu nimeni. Pe dealurile pietroase sunt butaşi de viţă de vie pitici, care îşi întind mlădiţele pe pământ. Câte un măslin din loc în loc şi pustietate. Dacă e să credem legendele, aici e locul Grădinii Paradisului, leagănul tuturor civilizaţiilor.

În câţiva kilometri, pe un drum distrus, vedem pe o culme, un templu minuscul, cu o bază pătrăţoasă şi o pălărie ca o piramidă ţuguiată. Nihat mă roagă să nu oprim acolo, să intrăm mai întâi în sat să vorbim cu oamenii. Văd că e mai îngrijorat decât starea lui naturală de îngrijorare. Cătunul e construit în jurul unei văi, iar casele, tipice pentru sud-estul Turciei, sunt pătrăţoase, de piatră, şi doar unele au geamuri la ferestre. O vilă impunătoare, fix în mijloc, sparge modelul bordeielor. E înconjurată de ziduri înalte care se termină, ca la o puşcărie, cu sârmă ghimpată. Oprim maşina pe drumul principal. E ceva ciudat aici, nu e ţipenie de om şi mai ales, lipsesc copiii, zecile de copii care aleargă în întâmpinarea străinilor în orice sat kurd din zonă. Doi bărbaţi ies dintr-o casă şi vin lângă noi. Le explic că vreau să îi filmez, să vorbim despre ce e ăla un yazidi, să vedem templul. E o tensiune în aer s-o tai cu iataganul. Gibonul a refuzat să coboare din maşină, ba chiar a întors-o şi o ţine cu motorul pornit. Unul dintre interlocutori îmi spune că îi place ceasul meu. Îi mulţumesc. Îmi spune că îl vrea. Îi spun că nu e de vânzare. Îmi spune că îl vrea aşa. Îi spun calm că e cadou de la soţul meu şi că nu i-l dau. În pragurile caselor apar şi alţi oameni care ne privesc.

Încerc să negociez filmarea, sunt încă foarte liniştită, deşi îl văd pe Nihat că e în pragul leşinului. Cei doi yazidi ne spun să mai rămânem 20 de minute în sat, să apară şeful şi să ne lase să filmăm. Nu îi cred. Îi întreb unde sunt femeile şi copiii. Aiuresc o poveste cum că de fapt, satul e aproape părăsit, că mai toată lumea e în străinătate, că vin numai vara. Insistă să mergem cu ei într-o casă să aşteptăm, devin uşor agresivi în ton. Nihat traduce cu o voce tremurată. Le spun, zâmbind, că mergem să luăm prânzul în Midyat şi ne întoarcem în cel mult o oră. Par să mă creadă. Ne urcăm în maşină şi Gibonul calcă acceleraţia furios. Urlă la noi în turcă, nu pricep decât gherilele kurde şi mai pricep, după ton, că ne face proşti, tâmpiţi, idioţi, nebuni.

Eu sunt destul de mulţumită. Cu tot eşecul expediţiei, am stat lângă nişte oameni care au supravieţuit miraculos până în zilele noastre. Câteva zeci de valuri de exterminări au trecut peste ei şi asta nu i-a făcut să renunţe la religia şi identitatea lor. I-aş explica asta Gibonului, dar probabil că m-ar bate. Ajunşi la hotel, Gibonul îmi întinde obidit un pachet de ţigări şi mă întreabă: “Ţîgarî, Marié?”

La graniţa iadului este o serie de articole despre Turcia de sud-est, regiunea kurdă, aflată acum la frontiera cu teritoriile cucerite de Statul Islamic (fost ISIS şi ISIL). E locul meu preferat din toată lumea asta, un “depozit” de civilizaţii vechi, tradiţii, mărturii materiale şi spirituale unice.

Despre actuala situaţie a populaţiei yazidi, aici.  

.

Veşti normale de la Blue Air

.

Low education, nu low cost

.

13 lucruri pe care nu le ştiai despre Israel



Autor: caia.ro
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

6080 citiri

1 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Articolul tau

Ou sont les neiges d'antan?

Ou sont les neiges d'antan?

A nins mult in cartier, am stat mult in casa si am ascultat radioul. Cu ochii pe geam, mi-am adus aminte de niste dupa-amiezi de iarna din copilaria mea mica la Magura, cand stateam in bluza si strampi si sosete de lana in pat la bunica in camera.

Carte si Film

7 filme de animatie asteptate in 2017

7 filme de animatie asteptate in 2017

Despicable me 3 - Steve Carell si Kristen Wiig isi reiau rolurile in cea de-a treia parte a filmului, în regia lui Pierre Coffin și Kyle Balda și co-regizat de Eric Guillon, in care Balthazar Bratt, un copil celebru din 1980, nascoceste un sistem de dominație mondială.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.

Familie

Fii un tată, nu un portofel!

Fii un tată, nu un portofel!

Ce copil nu se bucură atunci când tata cheltuie bani în neștire pentru dorințele lui? Dar oare are nevoie copilul de toate acele daruri? Psihologii spun: fii un părinte, nu un portofel.

Calatorii

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Pe lista ta de New Years Resolutions sigur se află sa călătorești mai mult. Gândul la destinații exotive ți-a rămas întipărit în minte încă de vara aceasta, când nu ai putut să rămâi rece la avalanșa de poze din destinații exotice de pe Facebook și Instagram.

Articolul tau

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Filmele, minunatele filme, fără de care n-am putea trăi, ne plac cu atât mai mult cu cât sunt mai apropiate de realitate, dar și cu cât mai mult se îndepărtează de ea.

Articolul tau

O altfel de despărțire

O altfel de despărțire

Gata, a venit momentul. Casa e goală, hainele și cărțile ei nu mai sunt la locul lor. Dezordinea, cândva exasperantă, a lucrurilor acum este înlocuită cu rafturi goale.

Articolul tau

Ma intorc acasa

Ma intorc acasa

Au trecut anii, multi petrecuti in multe tari, care mai de care mai dezvoltate si mai mandre. Intr-o zi insa am simtit ca s-a facut vremea sa ma intorc acasa.

Opinii

Of, Parentingul

Of, Parentingul

Tot aud de câteva primăveri despre modern parenting . Adică cum vine asta? E vorba de părinții moderni?

Articolul tau

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

M-am trezit devreme în acea dimineață rece de ianuarie. Trebuia să ajung la înmormântarea mătușii mele.