Smart Woman

La modul cel mai serios, nu sunt sigură dacă în română există un termen potrivit (ar trebui să fie) pentru "gatehouse". Până spre finalul Evului Mediu, acestea erau structurile fortificate de la intrarea într-un oraş, castel sau vreo clădire de importanţă strategică. 

În timp, rolul lor militar s-a diminuat iar cele din jurul palatelor şi al conacelor au început să fie decorate şi transformate în locuinţe luxoase de sine stătătoare, dedicate în special oaspeţilor. Nu erau în niciun caz la fel de mari sau de somptuoase precum reşedinţele ale căror domenii le vegheau, însă erau un semn de prestigiu şi tratate ca atare.

Cumva, actualii proprietari ai casei din imagini nu diferă cu mult, ca viziune, de nobilii din vechime. Au renunţat la o locuinţă imensă şi au ales această casă pentru că îşi doreau să trăiască în “ceva mai mititel”.

Deşi în anii ’90 a trecut printr-o renovare în urma căreia proprietarii de atunci au ales să o decoreze în stil mediteranean, casa păstrează încă o bună parte din trăsăturile arhitecturale originale. Singura modificare de amploare făcută de cuplul care deţine acum casa a fost transformarea a trei dormitoare mai mici în două ceva mai spaţioase.

Toate interioarele prezintă o paletă coloristică neutră combinată cu tonuri de verde şi albastru. Rezultatul este unul cald şi plăcut ochiului. Lemnul are un rol major în toată povestea. Dar parcă nimic nu este atât de impresionant ca masa din sufragerie, cu lemnul ei masiv, cu picioarele sculptate şi cu senzaţia impunătoare pe care o oferă.

Datorită ferestrelor mari (şi multe), casa este inundată de lumină. Interesante mi se par inserţiile de vitralii care apar doar ici şi colo. M-au făcut să mă uit la imagini mult mai atentă şi să le caut ca într-un joc. Pentru nopţi şi zile mohorâte, casa se bazează pe zeci de lămpi, fiecare în stilul ei.

În afară de bucătărie, unde apar două lămpi bulbi, piesele de iluminat sunt clasice şi elegante, de la lampadare la candelabre. Singurul lucru care mă deranjează este veioza-bibelou. Abajurul în sine este frumos şi se asortează perfect cu ceramica de lângă. Dar de ce trebuia să iasă din capul unui cal?

Baia mi se pare frumuşică. Nu sunt fan "gresie până în tavan", dar tot aranjamentul este simplu, elegant şi uşor de întreţinut. Îmi place în mod deosebit cada şi lampa care atârnă deasupra ei, dar şi ideea de geamuri pe toată suprafaţa unei laturi, cu posibilitatea de a păstra intimitatea atunci când este cazul.