Acasa | Calatorii | Finlanda in iulie: 3 lucruri pe care le-am urat

Finlanda in iulie: 3 lucruri pe care le-am urat

 SHARE  

Adaugat in 7 august 2015

Finlanda in iulie: 3 lucruri pe care le-am urat

Catedrala din Helsinki. Intr-un iulie. Ora 11.30 PM / Foto: Blog in doua

Acum cativa ani, pe vremea asta, ajungeam la marginea Europei, in Finlanda. O saptamana petrecuta acolo m-a convins ca salbaticia domesticita nu a aratat niciodata mai bine.

Nordicii au un mod aparte de a imblanzi natura si a o face sa li se supuna, pentru ca apoi si om, si natura sa traiasca si sa evolueze impreuna. Este spectaculos sa vezi cum, de la aeroport pana in Helsinki, drumul serpuieste printre pacle de granit si cum natura e in voia ei in mijlocul capitalei, in cel mai mare parc natural urban din Europa.

De aceea, orice calatorie intr-o tara nordica e o experienta memorabila.  Si totusi… Trei lucruri m-au scos cumplit din sarite. Dupa o saptamana la Helsinki, m-am intors intr-o stare de plans, obosita si cu o gastrita de toata frumusetea. M-am intors bolnava si am promis sa nu ma mai intorc decat primavara.

De ce? Ce m-a suparat atat de tare?

1. Noaptea. Sau, mai bine spus, absenta ei.

Avand un sfert din teritoriu dincolo de Cerul Arctic (doar Reyjkavik e mai la nord de Helsinki, dintre toate capitalele europene), Finlanda cunoaste un concept foarte diferit de al nostru in ce priveste succesiunea noapte – zi. Iar cu cat mergi mai mult spre nord, cu atat difera mai tare durata zilelor si nopti polare, de la vara la iarna. Practic, sunt zone in Finlanda in care vara soarele sta pe cer mai mult de 70 de zile fara sa apuna.

In zona de sud a tarii (unde se afla si Helsinki), noptile de vara sunt mai mult o parere: vezi un fel de apus dupa miezul noptii, intr-o parte de cer, pe cand soarele deja rasare in cealalta. Si o tine asa ziua-care-trece-spre-noaptea-care-se face-zi cam trei ore, fix in perioada in care tie, roman, ti-e somnul mai dulce.

Sigur, hotelurile au perdele. Si storuri. Si draperii groase. Nici nu se aude ce e afara. Se vede numai geana de lumina care intotdeauna gaseste cum sa se strecoare, cat sa iti faca tie somnul franjuri, de-ti vine sa urli si sa pui pe pauza orasul pana recuperezi si tu ce n-ai dormit.

Asta am trait eu in Helsinki, in fiecare din cele 6 ori 7 nopti petrecute acolo. Aparent, ceilalti nu aveau o problema. Normal, erau finlandezi. Terasele erau pline pana la 2 dimineata, iar 4-5 ore mai tarziu trotuarele erau deja aglomerate. Si chiar se muncea, dupa cum am constatat intr-o dimineata in care un picamer m-a trezit (impropriu spus “trezit”, de parca as fi dormit) m-a dat jos din pat, pentru ca il auzeam sub fereastra.

Nu m-am prins cu ce baterii functioneaza oamenii astia… Ori poate fumeaza ceva??

Sigur, iarna este invers. Trei ore de lumina, in decembrie (despre Craciunul meu in Danemarca va spun alta data) si restul intuneric. Este explicabil de ce au atat de multi copii nascuti toamna: daca faci un calcul simplu, vezi ca toamna inseamna fix 9 luni mai tarziu.

2. Temperatura. Si vantul. Clima, de fapt.

Iulie, vara, luna lui Cuptor, mierz de vara – ma gandeam cand am facut bagajele. Wikipedia spunea ca 35 de grade vara nu sunt iesite din comun, iar Weather.com ma asigura de toate cele bune, asa ca am impachetat cu incredere tricouri si maieuri. Nimic mai gros, evident, sa nu platesc aiurea taxe la aeroport.

Si ajung la Helsinki. Stupoare: 24-25 de grade si vant. Nu briza, nu adiere, ci mistral, de-ai fi zis ca s-a mutat Provence cu 3.000 de kilometri mai la nord. Nimic nu statea in picioare ca lumea, nici macar fotograful.

Dupa trei-patru zile asa, s-a mai incalzit: 28 de grade la soare. Finlandezii trecusera deja la maieu si se plangeau de canicula. Le-am spus ca la noi, mai trebuie zece grade peste astea 28 ca sa vorbim despre canicula. “Iar voi, la asa temperaturi, mai muncitii??”. Mi-am inghitit raspunsul, caci mi-a trecut prin minte ca nici despre munca nu avem aceeasi parere ca ei.

M-am orientat rapid spre magazine, iar trei zile mai tarziu as fi putut recita rapid ofertele existente pentru pulovere si geci pe o raza de cativa kilometri.

3. Pestele.

Cu atata apa in jur, cea mai accesibila hrana este pestele. Sigur, finlandezii nu sunt singurii care mananca mult peste, dar, la fel ca si alte popoare nordice, au un mod aparte de a-l combina cu sosuri dulci – un fel de dulceturi picante – cu care noi, romanii, nu prea suntem obisnuiti.

Nu imi place pestele in general, multumita tratamentului cu untura de peste de care am beneficiat – huh, ce urat suna! – pe cand eram copil. Nu stiu exact care au fost beneficiile acestuia, dar umarea sigura este ca nici solz de peste nu s-a apropiat de mine vreo 20 de ani. Apoi, tiptil-tiptil, m-am imprietenit cu un ton si cu niste fructe de mare.

Am realizat ca am supraestimat aceasta relatie cand, la un dineu organizat de Primaria din Helsinki, gazda ne-a onorat cu niste trufandale care “acum o ora inotau in Marea Nordului”. Mie personal, mi s-a parut ca nu terminasera cu inotul si ca se zbateau inca in farfurie, desi am fost asigurata ca nu misca. Au evitat insa elegant sa spuna daca nu cumva sunt inca vii. Clatitele cu viermusti devenisera brusc apetisante…

McDonalds mi-a fost prieten bun cat am stat la Helsinki. Atat de bun incat a considerat necesar sa imi lase amintire o gastrita. Poate pentru ca am refuzat prea insistent McNu-Stiu-Ce-urile traditionale finlandeze.

Altfel, Finlanda e o tara frumoasa… pentru un om care nu este obosit si flamand.



Autor: Blog in doua
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

17710 citiri

31 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Articolul tau

Ou sont les neiges d'antan?

Ou sont les neiges d'antan?

A nins mult in cartier, am stat mult in casa si am ascultat radioul. Cu ochii pe geam, mi-am adus aminte de niste dupa-amiezi de iarna din copilaria mea mica la Magura, cand stateam in bluza si strampi si sosete de lana in pat la bunica in camera.

Carte si Film

7 filme de animatie asteptate in 2017

7 filme de animatie asteptate in 2017

Despicable me 3 - Steve Carell si Kristen Wiig isi reiau rolurile in cea de-a treia parte a filmului, în regia lui Pierre Coffin și Kyle Balda și co-regizat de Eric Guillon, in care Balthazar Bratt, un copil celebru din 1980, nascoceste un sistem de dominație mondială.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.

Familie

Fii un tată, nu un portofel!

Fii un tată, nu un portofel!

Ce copil nu se bucură atunci când tata cheltuie bani în neștire pentru dorințele lui? Dar oare are nevoie copilul de toate acele daruri? Psihologii spun: fii un părinte, nu un portofel.

Calatorii

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Pe lista ta de New Years Resolutions sigur se află sa călătorești mai mult. Gândul la destinații exotive ți-a rămas întipărit în minte încă de vara aceasta, când nu ai putut să rămâi rece la avalanșa de poze din destinații exotice de pe Facebook și Instagram.

Articolul tau

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Filmele, minunatele filme, fără de care n-am putea trăi, ne plac cu atât mai mult cu cât sunt mai apropiate de realitate, dar și cu cât mai mult se îndepărtează de ea.

Articolul tau

O altfel de despărțire

O altfel de despărțire

Gata, a venit momentul. Casa e goală, hainele și cărțile ei nu mai sunt la locul lor. Dezordinea, cândva exasperantă, a lucrurilor acum este înlocuită cu rafturi goale.

Articolul tau

Ma intorc acasa

Ma intorc acasa

Au trecut anii, multi petrecuti in multe tari, care mai de care mai dezvoltate si mai mandre. Intr-o zi insa am simtit ca s-a facut vremea sa ma intorc acasa.

Opinii

Of, Parentingul

Of, Parentingul

Tot aud de câteva primăveri despre modern parenting . Adică cum vine asta? E vorba de părinții moderni?

Articolul tau

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

M-am trezit devreme în acea dimineață rece de ianuarie. Trebuia să ajung la înmormântarea mătușii mele.