Acasa | Articolul tau | Inmormantarea la romani. Ce am avut... si am pierdut

Inmormantarea la romani. Ce am avut... si am pierdut

 SHARE  

Adaugat in 19 mai 2017

Inmormantarea la romani. Ce am avut... si am pierdut

Pomenirea, Cimitir in jud, Arad. Foto: Calin Crestin

Am citit zilele trecute un comentariu atasat unui articol publicat pe site: "cred ca ar trebui sa scrie cineva care are talent un articol despre cum sunt inmormantarile traditionale-fanfara, 3/4 popi, bani in prosoape, betivii satului..."

Comentariul asta m-a marcat mai ceva decat articolul in sine. Recunosc ca partea cu "cineva care are talent" m-a pus in incurcatura si primul meu gand a fost sa abandonez subiectul. E asa discutabil! Ceva mai tarziu am realizat insa, ca omul nostru, "comentatorul" avea dreptate, iar lucrurile astea ar trebui spuse, asa ca am pus intre paranteze partea cu talentul.

Bunica mea a murit in "ziua florilor". Nimic nu e intamplator, pentru ca ea vindea flori! De fiecare data cand infloreau in gradina noastra de la tara, se ducea cu rata, in piata, la oras.

Imbracata in costum de stofa, la care asorta dres de culoarea piciorului prins deasupra genunghiului cu jartea, cu pantofi negri de lac, cu parul incaruntit strans intr-un coc ingrijit la spate si acoperit cu batic de matase, cu poseta neagra prafuita printre pliuri si catarame, cobora mandra pe ulita, spre statia din sat, in care oprea rata.

In spate, o urma aplecat de umeri, cu tigarea in gura si cu galeata plina de flori, bunicul meu. Noi, copiii, alergam veseli, desculti, ridicand tarana in spatele lor. Cand ajungea rata, ea urca prima, cumpara bilet de la sofer, apoi ocupa locul cel mai confortabil. Bunicul meu o urma, urca galeata cu flori, se asigura ca nu exista alt loc mai bun decat cel pe care il alesese ea, o saruta pe obraz, apoi cobora si se intorcea spre casa.

Odata ajunsa in piata, afla tot orasul: "a venit mama Ioana". Si imediat devenea cel mai asaltat vanzator. Nu pentru ca avea flori, ci pentru ca oamenii simteau nevoia sa i se destainuie. Era blanda si buna, si-i asculta pe toti, in tacere si cu multa rabdare. Cand se intorcea acasa, purta dupa ea povestile tuturor si cei cativa banuti castigati pe flori. Venea cu sufletul incarcat de bucurie pentru ca oamenii aveau incredere in ea si in sfaturile primite.

Cu imaginea aceasta in cap am ajuns in ziua aceea fatidica acolo unde incepe satul nostru. Am vazut pancarda ruginita, gaurita pe alocuri si indoita de vant, in mijlocul careia statea scris, neclintit, cu litere negre, de tipar, numele comunei. Apoi rotile masinii s-au oprit in dreptul ulitei pe care crescusem. Era plina de oameni, imbracati in culori inchise. Unii barbati aveau prinse cu bolduri pe spate prosoape albe de panza, iar altii le purtau, in forma de banderola, innodate la jumatatea bratului. Femeile aveau pe cap batice negre, sub care se intrezarea parul incaruntit, iesit pe alocuri, neingrijit si sarmos. Toti aveau in maini lumanari galbene, lunguiete si subtiri, lipite intre ele, unele indoite de caldura palmelor.

Am intors masina si am incercat sa ajung pe alta alee. In capatul ei, alti oameni, cu aceeasi privire trista, dar resemnata! Am abandonat masina si mi-am facut loc prin multime, inspre casa.

Curtea noastra de la tara devenise neincapatoare si ticsita de suflete. La fel si ulita de cateva sute de metri! Dincolo de ele nu stiu nici azi daca mai erau oameni, dar cred ca da.

Bunica mea era in casa, in camera de la mijloc - cum spuneam eu - adica acolo unde se derulau evenimentele cele mai importante: mesele de sarbatori, bradul de Craciun, tesutul covoarelor la razboi si impletitul lanii pe timp de iarna, adapostitul puilor de gaina abia iesiti din ou sau al iezilor fragili si bolnavi, pe care-i hraneam cu biberonul meu.

Acolo se petrecuse, in mare parte, viata ei, care se incheiase triumfal in mijlocul camerei.

Am privit cu coada ochiului sicriul impodobit cu covoare de matase multicolore tesute de mainile ei pricepute si harnice din cale-afara. Marginile carpetelor atarnau pe marginea lui, usor incretite si atent aranjate. Peste ele se vedea discret un fel de voal fin, inglabenit de trecerea vremii, pe care am recunoscut imediat modelul florilor brodate de aceleasi maini. Deasupra voalului, o panza alba plina de cruci albastre cusute din loc in loc.

M-am intors. N-am putut sa privesc mai departe si am incercat, din nou, sa-mi fac loc printre oameni. Atunci am inceput sa-i aud. Vorbeau cu bunica mea ca atunci cand era in viata: Leana lu' Manafu o ruga sa-i spuna "lu'Gogu/fecioru'ei/inecat in garla langa padure/tanar si puternic/sa ma ia repede langa el/sa nu ma mai chinui/; Branzoaica plangea si ea...mandra la tinerete/si blestemata la batranete/cu un copil infiat/si barbat mort plecat/fara o mana si-un picior/sa-i spui Ioana/ca nu mai am ce manca/sa-i spui cata amarala; Moasa mea spunea ca i-a murit "vaca buna/cu lapte mult/ca acu' nu mai are din ce trai/ca nu i-a putut baga sula/ca era prea umflata/d'atata iarba/si-a taiat-o repede/si-a dat-o la tigani"; Petre plangea ca alearga intre tronul ei si Lina lui, "ca e-n iorgan/bolnava cu spume la gura/si-i face semne mereu/sa dea la pasari/sa dea la porc/sa-i aduca mancare/cu mana aia care-i tremura/de cand a murit Chivu" (bunicul meu...)

Intre timp ajunsese si preotul care tinea cu o mana de coliva si turna vin rosu peste ea. Canta imperturbabil "vesnica pomenire".

Apoi cei douazeci si ceva de fini pe care-i cununase bunica mea de-a lungul vremii s-au asezat in fata cortegiului si fiecare isi amintea cum i-a nasit cu "foc la spate".

In urma lor era tot satul si fiecare, cunoscut sau nu, voia cate ceva: sa-i pupe mainile, sa-i multumeasca pentru ca i-a gatit la nunta, ca i-a tesut macate, ca i-a dat closca buna de pui, ca i-a facut mancare la nunta pentru trei sute cincizeci de persoane, ca i-a invatat copiii sa citeasca, ca i-a dat jgheabu' de stors struguri.

Altii puneau in liniste si cu grija banii pentru luntras, "ca sa ai Ioana dancolo ca tu ne-ai da' la toti". Fina Maria a lu' Taru i-a dezlegat picioarele, i-a luat ata, a venit la mine si mi-a spus ca o ascunde bine pentru ca "babele astea vrea sa puie mana pa ea ca sa faca farmece"...

Ea, bunica mea, dormea deasupra tuturor ca o frumoasa imparateasa. Apropiindu-ma, am simtit cum se duce impacata, acolo, langa omul ei, pe care l-am vazut in zare, printre nori, asteptand-o "cu atat de frumoasa nerabdare".

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica "Articolul tau".

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata, trebuie doar sa ne specifici cum vrei sa te semnam. Materialele pot fi trimise si prin intermediul formularului de pe site (din colt sus dreapta), alaturi de fotografii.

Materialele de la rubrica "Articolul tau" reflecta opinia autorului, nu neaparat si pe cea a redactiei.



Autor: D.Z.
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

13691 citiri

15 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Calatorii

Ce fac bulgarii mai bine decât românii?

Ce fac bulgarii mai bine decât românii?

Turism. Asta fac mai bine decât noi. M-am întors după șase zile de Bulgaria, într-un sătuc de lângă graniță, pe care toată lumea-l știe, dar e mare secret să nu se strice cumva ca Vama Veche și 2 Mai, visele de aur ale vacanțelor românești de litoral.

Articolul tau

Hai Simona!!!

Hai Simona!!!

Da, știu că tocmai a pierdut un meci și înfrângerea a fost rușinoasă. Suntem cu toții dezamăgiți, dezumflați, reveniți cu picioarele pe pământ. Ne reamintim că e mică, n-are forță, nu știe să pună o scurtă sau un lob și mai ales că-i labilă psihic.

Good to know

 Mituri și fapte despre vaccinurile pentru copii

Mituri și fapte despre vaccinurile pentru copii

De-a lungul anilor, vaccinurile care ajută la protejarea copiilor împotriva bolilor infecțioase precum rujeola și oreionul au salvat sute de mii de vieți în S.U.A. și au împiedicat milioane de spitalizări, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), conform consumerreports.org .

Familie

”Ești prost! De ce ești prost?”

”Ești prost! De ce ești prost?”

Vă rog să-mi promiteți doar atât: că dacă vreodată, în orice fel de circumstanță, voi ajunge să-mi jignesc copilul, să mi-l iau în ”caterincă”, să-l ridiculizez, să-l reduc la zero și să-mi bat, efectiv, joc de el și de viața lui, să mă luați și să mă bateți cu pietre în piața publică. la Obor!

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

„Într-o zi, la postul de radio la care am o emisiune a sunat Jake”, spune pe pshycholytoday.com Laurie J. Watson, specialist în probleme sexuale și lector la Universitatea Duke. „Bărbatul mi-a spus că în ultimul trimestru de sarcină al soției nu au avut relații sexuale. Apoi, după nașterea fetiței lor, s-a întâmplat de doar trei ori – pe fugă și de mântuială”. O altă ascultătoare s-a plâns în cadrul aceleași emisiuni că, după nașterea primului lor copil, soțul ei și-a pierdut interesul pentru sex. „Preferă să muncească peste program și jocul cu copiii a înlocuit joaca în pat. Ce pot face?”.

Familie

De ce creierul copilului tău este dependent de videoclipurile de pe YouTube

De ce creierul copilului tău este dependent de videoclipurile de pe YouTube

Videoclipurile pentru copii sunt printre cele mai vizionate conținuturi din istoria YouTube, astfel ca oamenii de știință, producătorii de filme video și comercianții se străduiesc să descopere ce îi face pe tinerii spectatori atât de obsedați de ele.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.